Plangere penala impotriva unui minor

Iertati-mi ironia, dar eu la 10 ani eram intr-o scoala comunista. Ne mai bateam, ne mai dadeam borsul...mi-o luam si eu...si-o luau si altii de la mine... Scoala tolera intr-o oarecare masura. Daca se exagera (dupa standardele de atunci) se chemau parintii si li se freca ridichea, in prezenta vinovatului. Apoi ajungeam acasa si mi-o ...luam pe motiv ca mi-am pus parintii intr-o lumina proasta. Asa era atunci si lucrurile aveau un anumit reglaj, dovada ca m-am dus catre intelectualitate si nu catre K1.
Acum dvoastra, ca mama, trebuie sa ii explicati fiului dvoastra de 10ani, prezenta testosteronului si a efectelor total negative ale acestuia. Sa-i puneti la dispozitie un gherghef pe care sa-l execute atunci cand se simte infuriat de prestatia profesorilor sau a colegilor. Eventual, mariti-i doza de estrogen si daca nci asta nu tine...castrati-l!
Oricum, multumiti lui Dzeu ca nu suntem in Norvegia, ci in Romania!
Practic, stati cuminte acolo si nu va mai faceti probleme! Daca va va intreba cineva ceva, explicati ca aveti de crescut un baiat care sa devina barbat si nu un baiat care sa devina femeie! Ma rog...daca e in concordanta cu instinctul dvoastra.

La grădiniţă, la şcoală, chiar şi acasă, se întâmplă multe lururi neprevăzute, care chiar nu ţin de educaţia dată acasă copilului, ci de temperamentul lui.Copilul meu, în pauză, jucându-se de-a prinselea, s-a prins de vesta colegului, care încerca să scape şi i-a rupt vesta. Totul s-a întâmplat într-o clipă. La rândul meu, alt copil i-a rupt vesta băiatului meu, dar fără nici o intenţie. În mod normal, chestiile astea se rezolvă amiabil.
Pe de altă parte, acasă, un dulap în care băiatul căuta mereu, era să cadă peste mine, abia l-am reechilibrat. Cu 5 minute înainte, copilul, urcat pe scaun, cotrobăia în acel dulap. Mă gândesc cu groază (ca femeia cea cu drobul de sare) ce se întâmpla dacă dulapul pica peste copil.

Daca un adult era in preajma, copilul impins nu mai loveste, ci cheama in ajutor. Asta daca asa a fost invatat.

@shomo: eventual dna sa-i mai dea si ea vreo doua copilului ca doar asa ati fost crescut si dvs si ati apucat catre intelectualitate si nu catre K1.#-o

@ariel: ba va inteleg mai bine decat credeti pentru ca am fost si de o parte si de alta a loviturii (nu eu, copilul de 7-8-9-10-11-12 ani) . N-am ajuns la spital nici eu, nici ceilalti parinte. Insa stiu cum e sa vina copilul cu haine rupte si cu vanatai. Si nu consider ca e ok sa fie tolerat un astfel de comportament sub considerentul ca "sunt baieti si se joaca". Din experienta va spun ca lucrurile astea escaladeaza mai repede decat va asteptati. Si copiii trebuie invatati care e limita dintre joaca si violenta.

Mediati si gasiti solutii pentru problema care provoaca astfel de situatii.

AVLIL a scris:

Acel baiat e fiul dv., nu?

Dupa mine ar trebui sa incercati sa va salvati nervii si banii de instante printr-o negociere. Ar trebui sa va cunoasteti acum drepturile, sa o chemati oficial la masa rotunda si sa ajungeti la o intelegere.
In instanta nu exista dreptate absoluta si divina, dreptatea facuta de om e mai stramba decat ne-am astepta...

Pe mine ce ma intereseaza si ma scandalizeaza este ca spuneti ca asta s-a intamplat la scoala, copii sub 10 ani, asadar unde era supravegherea lor de catre un adult? Unde e suparaea dv. pe scoala? unde e supararea celorlalti parinti pe invatator, director, pedagog, portar sau cine mai trebuia sa fie prin zona si nu era.
Poate ati apelat tarziu la sfaturi juridice, poate trebuia sa intrebati mai devreme cine raspunde.

Buna ziua,
Da, baiatul este fiul meu...
Am scris incercand sa ma lamuresc ce va urma...la ce trebuie sa ma astept...ii inteleg si pe cei care ma critica si pe cei care ma inteleg, pentru ca au copii si stiu cum sunt copiii la aceasta varsta...
Poate ca aveti dreptate...mi-a spus cineva ''draga, ce se-ntampla in incinta scolii, e responsabilitatea lor''...si acum eu ce sa fac...sa merg sa dau scoala in judecata ??..e absurd...apai daca o tinem tot asa cei care trebuie sa ne educe copiii vor face numai politie...si ei sunt oameni si pauza este atat pentru elevi cat si pentru cadrele didactice...
Vorbiti de mediere...apai daca mama baiatului a refuzat sa-mi raspunda...eu o sunasem tocmai pentru ca o cunosteam si vroiam sincer sa aflu cat e de grav ceea ce are la mana copilul si in caz ca are nevoie de ceva sa-mi ofer ajutorul....
Ca ea a preferat o alta abodare urmarind cu totul altceva....ma depaseste...ma ingrozeste idea unui proces ...si idea ca fiul meu, la 9 ani si jumatate a trebuit sa dea o declaratie in fata unui politist a fost greu de suportat...
Sunt mama si-mi iubesc copilul mai mult decat orice pe lume si tocmai de acea am vrut mai mult decat orice, in primul moment, sa aflu adevarul...sa aflu daca a fost o actiune deliberata a fiului meu---un act de agresiune, asa cum spune politia---sau o intamplare datorata faptului ca el are imbrancit si tras....m-am gandit ca eu ,cu ochii de mama ,nu vad ca fiul meu are porniri agresive si poate ar trebui sa-l duc la psiholog...acum am linistea sufleteasca ca fiul meu nu m-a mintit deloc si asta conteaza cel mai mult....ca s-ar putea ca uneori adevarul sa piarda...asta-i viata....
Daca o instanta hotaraste ca pentru o imbranceala intre doi pusti de 9 ani si o entorsa cineva are dreptul sa ceara despagubiri si celalalt trebuie sa plateasca atunci....
Va multumesc tuturor pentru timpul pe care l-ati pierdut raspunzandu-mi si va doresc un weekend frumos alaturi de cei dragi