Donație de la mamă unuia din cei doi fii. Ce declarație notarială de acord poate da fratele care nu primește nimic?

Ma ingrozeste ceea ce citesc. Zici ca avocatii si notarii care au raspuns aici nu sunt oameni si nu traiesc in societatea asta, parca ar fi prima data cand aud de practica asta (de care ca si "civil" am auzit de zeci de ori). Faceti frumos virament bancar si treceti la detalii plata ca reprezinta 1/2 din valoare apt. donat de catre mama.

Puteti cere fratelui sa consimta la instrainare prin act notarial conform art.1.091(4) teza finalaNCC"..........Prezumtia opereaza numai in favoarea descendentilor,ascendentilor si sotului suprvietuitor daca acestia nu au consimtit la instrainare."

Ar fi trebuit să citati tot articolul, domnule avocat, nu doar teza finală.
Art 1091 se refera la vânzările către descendenți, cu rezerva uzufructului, uzului sau abitatiei. Însă chiar și asa, nu e vorba de exprimarea unu acord cu privire la act. Nu trebuie să le dea copiii voie părinților să facă acte pe munca si averea lor. E vorba de recunoașterea caracterului oneros al contractului de vânzare cumpărare, mai exact ca pretul menționat ă fost platit efectiv. Or, nu e cazul aici.
În speță, nu e nici o vânzare. E o donație simpla.

adela88 a scris:

Ma ingrozeste ceea ce citesc. Zici ca avocatii si notarii care au raspuns aici nu sunt oameni si nu traiesc in societatea asta, parca ar fi prima data cand aud de practica asta (de care ca si "civil" am auzit de zeci de ori). Faceti frumos virament bancar si treceti la detalii plata ca reprezinta 1/2 din valoare apt. donat de catre mama.

Nu ar trebui sa fiti ingrozita, ar trebui sa fiti fericita ca sunt oameni care, desi vad situatii care le-ar da lor de munca, sfatuiesc sa incheiati acte mai bune pentru clienti decat pentru avocati sau notari... E un lucru bun ca, in loc sa ajungeti la avocat cu probleme pe un act, ati ascultat un avocat acum cativa ani si a fost bine.
Nu numai ca unii dintre noi au auzit de practica incheierii actelor nepotrivite, dar au si avut clienti care au crezut ca relatia de acum se mentine si peste 20 de ani, care au spus ca merge si-asa.
Inca odata, eu cred ca nu e ok sa facem acte care sunt prost alese si stau sub semnul intrebarii pentru ca avem incredere. Daca aveam incredere, daca increderea functiona intre oameni, atunci birocratia nu mai exista, incheierea actelor in scris sau autentificate nu mai exista...
Tocmai ca sa se pastreze relatii bune se incheie acte corecte. Cand peste 3 sau 7 ani unul dintre copii nu va mai avea banii primiti, celalalat insa va avea inca acel imobil, atunci vor incepe discutiile. Cand copilul care are imobilul primit prin donatie, desi a platit o suma de bani, va incerca sa vanda si va gasi o serie de cumparatori reticenti la acest act incheiat asa, nepotrivit... atunci va fi o problema.
Practica asta este proasta si incerc sa intru sa sfatuiesc de ani de zile sa nu incheiati act de donatie cand, de fapt, platiti si niste banuti... sa nu incheiati act de vanzare cand, de fapt, nu platiti nimic... sa nu simulati actele, ca de aceea ele se desfiinteaza, sa le faceti corect, cinstit, sa relfecte corect realitatea de fapt si sa respecte drepturile persoanelor interesate. Acel act e bun, acel act are sanse sa stea in picioare mai degraba decat unul prefacut.