Interesant! Daca copilul "e interesat de iubire", atunci nu mai punem problema lipsei de discernamant a minorului. Sentimentele minorului sunt de luat in seama si justificate.
Daca in schimb minorul nu vrea cu nerezidentul si "nu e interesat" de iubirea acestuia, ehe, aici se schimba treaba si invocam lipsa de discernamant a minorului, care trebuie sa plece cu nerezidentul, asa cum trebuie sa plece la scoala sau sa mearga la doctor.
In al doilea rand, citatul recunoaste judecata valorica a minorului, altfel contrazisa permanent prin teorii de tipul "si ce, daca nu vrea sa plece la scoala, il lasi sa nu mearga?"
1. daca copilul nu pune pret pe lipsurile financiare, nefiind constient de costurile de viata, si aici intr-adevar e nevoie de discernamant, caci nu te poti astepta ca la 10 ani un copil sa realizeze si sa tina socoteala la cat costa intretinerea la bloc, rechizitele, benzina, lectia de judo etc, nerezidentul in schimb le constientizeaza si le ignora, in baza ca plateste rezidentul, adica "alienatorul" sau "abuzatorul".
Daca mai avea de trait 10 secunde si ati avea de ales intre a oferi copilului dumneavoastra 1000 eur si o imbratisare ce ati alege?
Si sa mai stiti ceva, cand va referiti la rechizite si la foame....si astea tot din dragoste vin. Pentru ca daca nu era iubirea, exista optiunea ca acel copil sa ajunga la casa de copii sau trimis spre adoptie sau nici nu vedea lumina zilei.
Asa e. Ramane sa-mi raspundeti si dvs cu sinceritatea cu care v-am raspuns si eu: Cum e cu dragostea celui care are si totusi isi fura copilul la pensie, platind sume de tipul celor scrise de mine?
~ final discuție ~