Avocatul Poporului Vs. Sistemul medical din Romania in cauza COVID-19 pe motiv de verificare a existentei sau inexistentei torturii in spitalele COVID

D-aia testeaza ca nu cred. Ciolanu si Arahat erau intelesi de la inceput.
Deocamdata la greci depistasera doar un pozitiv venit de la noi, cel de la 1 lulie.

Grecii n-au depistat nici un pozitiv venit de la noi pe 1 iulie, ci de origine română, din Germania. Au depistat in Thassos, probabil din cei care au fentat Kulata, trecînd pe la Makaza. Asa ca testeaza toti românii (si nu numai) în frontiera, de acum înainte.

Problema nu e numarul declarat de cazuri, ci faptul ca numarul real de infectati e de 10-13 ori mai mare, conform studiilor facute in USA (Stanford), Elvetia si Marea Britanie. Ipoteza s-a confirmat dupa ce s-a facut testarea in municipiul Suceava.

Grecii stiu ca românii au ca destinatie de vacanta preferata tara lor, asa ca iau in serios probabilitatea ca printre cei care intra (terestru sau cu avionul) sa fie persoane infectate, mai mult ca sigur asimptomatice.

E stupida ipoteza ca grecii testeaza "pentru ca nu cred", toate persoanele care intra.

Care e de fapt partea cea mai proastă a bolii Covid-19? E ca nu seamănă cu o gripa, chiar dacă e un virus care intra și infectează căile respiratorii. Ce gripă ați văzut vara? Însă cea mai grava problema este, pentru unii, perioada post-Covid-19 :

[ link extern ]

Va ca nu a zis nimeni o parere legala. Uitati mai jos una:

Proiectul de lege privind izolarea propus de guvern este de departe cel mai odios atac la adresa drepturilor omului in Romania post-revolutionara, imi aduc aminte ca sunt jurist si ma simt obligat sa trec la forfecat, ca oricum oengeurile care cica se ocupa cu asta dorm duse de luni bune. Din lipsa de timp voi vorbi doar despre prevederile cele mai strigatoare la cer.

1. Articolul 2, lit. a) : prin formularea “persoanelor sănătoase, suspecte de a fi infectate sau purtătoare ale unui agent patogen” se introduce categoria persoanelor care, desi clinic sunt sanatoase, pot fi supuse masurii de carantinare doar pe baza unei suspiciuni. Formulrea este esentiala caci, tinand cont ca este vorba de limitarea unor libertati, daca aceasta « suspiciune » nu este definita extrem de limitativ, ea risca sa duca la carantinarea abuziva a practic oricarui numar de persoane.

2. Articolul 2, lit. d) : « „izolarea” reprezintă o măsura care constă în separarea fizică a persoanelor bolnave cu o boala infecto-contagioasă sau a persoanelor purtătoare ale unui agent patogen în vederea monitorizării stării de sănătate, aplicării unui tratament adecvat în scopul vindecării și reducerii gradului de contagiozitate». Vedem ca izolarea prevede nu doar separarea fizica, ci si aplicarea unui tratament. Gravitatea acesti definitii o vom constata in Articolul 5, dar putem deja remarca aplicarea implicita si obligatorie a unui tratament medical. Acest tratament va fi aplicat nu doar persoanelor bolnave, ci si celor “purtatoare”, deci asimptomaticilor. Desigur, e ceea ce s-a intamplat deja (ilegal si neconstitutional) in multe spitale.
Aici, in varanta aprobata, PSD a actualizat si nu mai exista obligativitatea aplicarii tratamentului, respectandu-se contitutia (fiind necesar acordul).

3. Articolul 2, lit. e) : nu exista absolut nici un criteriu cuantificabil care sa arate ce inseamna un “risc iminent”, ceea ce face ca singurul decident sa fie statul si va fi extrem de greu de contestat in justitie o masura luata pe baza unui « risc iminent », cand nu ai nici un reper legal. Nu numai ca nu exista criterii clare de definire, dar apar formulari aproape hilare “probabilitate ridicata de aparitie si propagare a unui agent patogen”. Practic suntem potrivit acestei definitii permanent in « risc iminent », caci intotdeauna exista cel putin un agent patogen care se propaga, ce sa mai spunem de cele cu probabilitate ridicata de aparitie. E foarte grav, pentru ca potrivit acestei definitii carantina poate fi instituita oricand si mentinuta oricat.

4. Aceeasi laxitate gasim in toate definitiile : « contaminare », « eveniment neobisnuit », « dovada stiintifica » , « risc biologic » etc. Pretutindeni se vorbeste doar de « probabilitatea aparitiei », nici macar de probabilitatea imediata.

5. Articolul 2, lit. n) : aici avem definitia "suspectului de infectare sau contaminare" – « acele persoane, bagaje, mărfuri, containere, mijloace de transport, bunuri sau colete poștale considerate ca fiind expuse, sau posibil expuse, unui risc epidemiologic sau biologic şi care pot fi o posibilă sursă de răspândire a bolii ». Ne intoarcem la lit a) si vedem ca suspiciunea este definita in asa fel incat poate cuprinde pe oricine. Intra aici nu doar cei expusi agentului patogen, ci chiar si cei « posibil expusi ». Automat, carantina de la lit a) li se va aplica si acestora.
Confiscare de bunuri cu posibilitatea de distrugere a lor. Grav. Asa se scapa de dovezi.

6. Articolul 2, lit. p) : nu exista nici o cifra si nici un procent din populatia tarii in definitia “epidemiei”.

7. Articolul 3, alin. 4: Nu se face nici o diferentiere intre persoanele simptomatice si cele asimptomatice in privinta suportarii cheltuielilor de spitalizare in caz ca nu e respectata carantina. Deci cei care sunt sanatosi dpdv clinic, fiind doar purtatori ai virusului, nu doar ca sunt internati obligatoriu, dar trebuie si sa acopere cheltuielile nenecesare pentru medicamente si internare. In plus, nu exista nici o obligatie din parte statului de a livra hrana si/sau medicamente celor carantinati la domiciliu, care vor fi astfel fortati sa incalce carantina.

8. Articolul 3, alin. 5: e prevazuta elaborarea de norme metodologice doar pentru stabilirea cheltuielilor cu carantina in spatiile special amenajate ; nici una din celelalte prevederi, cu un grad revoltator de ridicat de aproximare in contextul reducerii drepturilor, nu va beneficia de norme metodologice.

9. Si acum unul dintre cele mai uluitoare articole de lege citite de mine vreodata incluzand istoria recenta si mai indepartata - Articolul 4, alin. 1, lit b) si c): « Situațiile de risc epidemiologic si biologic pentru care se instituie măsurile prevăzute la art. 5 sunt urmatoarele : (…) b) urgența de sănătate publica de importanta internaționala declarată de Directorul General al Organizației Mondiale a Sănătății; c) pandemie declarată de Directorul General al Organizației Mondiale a Sănătății ». Practic, dpdv legal, declaratia directorului general OMS capata prin aceasta prevedere efect de aplicare directa in legislatia nationala, ceea ce doar regulamentele UE au. Atentie, este vorba de o formulare imperativa, "se instituie", nu "se poate institui" sau "se considera instituirea". Declaratia DG ONU are ca efect direct in dreptul romanesc potrivit acestui proiect de lege limitarea drepturilor si libertatilor. In UE, pe domeniile agreate ca fiind de cel mai inalt interes comun, deciziile se iau la nivelul Uniunii si se aplica direct in dreptul intern. Este cea mai importanta cedare de suveranitate intre state independente. Pentru a se ajunge la acest nivel de integrare a fost nevoie de multi ani de negocieri si, nota bene, drepturile omului, securitatea si ordinea interna nu intra in domeniile de aplicare directa. Deci Romania, in mod unilateral, isi supune decizia interna pe un aspect esential de securitate nationala unei agentii ONU care are doar atributii de consultare si coordonare in dreptul international. Nici macar Consiliul de Securitate nu ia decizii direct aplicabile intern. Inconstienta acestui gest este depasita doar de disperarea de a avea acoperire legala pentru actele neconstitutionale votate in serie pana acum. In viata mea de diplomat si de functionar international n-am mai vazut asa ceva. Dar sa ma intorc la consideratii juridice, ca nu mai termin.

10. Alta prevedere cu greutate - Articolul 5, alin. 4, prin care se legifereaza internarea asimptomaticilor, ceea este, evident, neconstitutional: “Izolarea în unitatea sanitara sau locațiile în care personalul unităților sanitare desfășoară activitate medicală specifică, se instituie pentru persoanele cu semnele și simptomele sugestive pentru bolile infecto-contagioase stabilite prin hotărâre a Guvernului sau persoanele purtătoare de agenți patogeni ai acestor boli, pentru care se impune internarea obligatorie, conform reglementarilor în vigoare, pentru o durată conform datelor științifice oficiale și în funcție de evoluția patologiei respective pentru fiecare pacient.” Iata confirmata negru pe alb lipsirea de libertate a asimptomaticilor, confirmarea trecerii de la dreptul la tratament la obligatia nu numai de a fi sanatos, dar si a nu fi suspect de imbolnavire. Din slujitor al cetateanului, prin simpla inversare a unui drept trecut in obligatie, statul devine totalitar ; obligatia de a trata e transformata de stat in dreptul de a izola orice suspect de boala. Amintesc ca in prezent singurul motiv de internarea fortata a oamenilor bolnavi este boala serioasa psihica. Iarasi, nu exista nici un fel de claritate asupra duratei lipsirii de libertate, caci « datele stiintifice » nu poate constitui un criteriu valid dpdv juridic atunci cand e vorba de lipsirea de libertate, nu ofera nici un fel de predictibilitate.

11. Articolul 5, alin. 5: desi prevede posibilitatea izolarii la domiciul pentru asimptomatici, conditiile care se pun sunt urmatoarele: “în funcție de rata de transmisibilitate și contagiozitate și capacitatea unităților sanitare, conform reglementarilor în vigoare, pentru o durata conform datelor științifice oficiale și în funcție de evoluția patologiei respective pentru fiecare pacient ». Din nou, nici un criteriu cuantificabil, in afara de cel al ocuparii spitalelor. Deci dupa ocuparea spitalelor, inclusiv a celor incropite prin depozite, restul asimptomaticilor pot sta acasa. Evident, potrivit acestei logici de ocupare a spitalelor, absolut nici un alt pacient in afara de cei cu covid nu vor putea avea acces la spitale.

12. Articolul 7 ofera puteri discretionare ministrului sanatatii de a dispune cele mai grave masuri de privare de libertate – cele de la Art. 5, alin. 4 si 5 – atunci cand exista un « risc iminent » (am vazut cum e definit mai sus acest risc) la simpla propunere a Institutului National de Sanatate Publica, care de altfel ii este subordonat.

13. Articolul 8, alin 1 : se carantineaza la venirea in tara toate persoanele ce vin din zonele cu risc ridicat, indiferent ca sunt sanatoase, daca astfel hotaraste Comitetul National pentru Situatii de Urgenta. Aceasta inseamna ca nici macar prezentarea unui test negativ nu poate trece peste decizia acestui comitet.

14. Singura parte pozitva a legii este cea impusa prin decizia CCR, si anume ca orice actiune a autoritatilor luata in aplicarea Articolului 5 poate fi atacata in justitie (Articolul 11) ;
15. Frapeaza absenta oricarui control parlamentar asupra mecanismului de combatere a pandemiei;

16. Fiind stabilit prin lege, acest mecanism va fi aplicat in cazul oricarei epidemii sau pandemii, alt fapt deosebit de grav.

Observatiile de mai sus din cele catre propunerea initiala. In versiunea aprobata ieri au existat ceva modificari, s-a atenuat un pic la mod general.

Link cu forma actualizata si aprobata de Parlament aici:
[ link extern ]

Hmmm! Ma asteptam si la solutii juridice, asa e usor sa zici ca nu e bine. Ipoteza: a aparut un nou virus, de o saptamina, raspindit global. Care sunt masurile legal acceptabile care pot fi incluse, pentru a avea o actiune eficienta impotriva a ceva aproape necunoscut ?