Care sunt pasii judiciari si FIRESTI pentru intentare divort cu 2 minori?

Question

Discuție deschisă în Dreptul familiei sau probleme juridice de familie

Care sunt pasii judiciari si FIRESTI pentru intentare divort cu 2 minori?

Utilizator 12:51, 26 Iulie 2020

Buna ziua. Avem 2 baieti mititei, unul de 3 ani jumate si altul de 1 an jumate.

Vreau sa rupem pisica de coada pentru ca... nu mai merge, efectiv... iar copiii doar "culeg roadele" si cu siguranta sunt mai afectati decat noi de ceea ce se intampla.

Ideea este: sotia mea tipa toata ziua, injura toata ziua, ieri a dat in mine iar cand am luat baiatul mic in brate si am vrut sa urc la etaj sa-mi iau telefonul, a tras de mine si era sa cad cu asta micu'. De mai bine de 2 ani ma rog de ea sa gasim o solutie. Nu a vrut la psiholog si nici la terapie de cuplu, nici de vorbit cu cu nasii (pt. ca am zis ca parintii pot fi subiectivi), nu, nimic, ce sa mai. Nu ma lasa sa le dau eu de mancare, nu ma lasa sa-i imbrac, nu ma lasa sa ies singur afara cu ei, nimic...si asta chiar si inainte de Pandemie.

Cateva detalii pentru context:
- Suntem casatoriti din septembrie 2014;
- Niciodata violenta fizica, doar verbala;
- Eu nu lucrez (tocmai ce incerc sa deschid o afacere online, fiind domeniul meu de expertiza);
- Sotia este in perioada de crestere copil pana in Oct. 2020, fiind sigurele venituri care ne sustin financiar (pe langa un ajutor modest pe care-l mai primim de la parintii mei),
- Nu avem locuinta pe numele nostru, stam in chirie dar au parintii mei;
- Am peste 30 clipuri in care am inregistrat-o cum se comporta, cum tipa si cum vorbeste de urat, cu mine si cu copii, insumand peste 120min de violenta psihica/verbala;
- Am tone de milioane de jigniri si presiuni psihice, de-a lungul anilor, in format scris, mail, chat, whatsup, facebook, etc.
- Cale amiabila eu nu mai accept.

Eu imi doresc sa ramana copiii la mine (pentru moment) pentru ca stiu ca asa este cel mai bine pentru ei, nu pentru mine sau pentru ea.

O sa ajungem in instanta cu siguranta, iar acolo urmaresc sa ramana copii definitiv la mine (si la parintii mei) pana cand ea va dovedi ca este apta psihic pentru a avea grija de 2 minori. Sa fie clar: nu vreau sa-mi fac vreo ambitie, sa ramana copii la mine definitiv ca asa vreau eu sau sa o fac pe ea sa sufere. Eu urmaresc binele copiilor iar dupa ce ea dovedeste ca si-a revenit si nu imi mai face baiatul mare "Cretin", "Tampit", etc, o sa poata sa stea si la ea. Ca sa intelegeti si mai bine pozitia mea, as fi de acord sa stea si 5 zile cu ea si 2 cu mine, deci, NU despre asta e vorba ci de faptul ca... ii consider intr-un pericol imens, cu 1 picior in prapastia unei traume.

Trebuie obligatoriu o evaluare psihologica a copiilor/parintilor intr-o astfel de speta?

Am sanse sa iau copiii daca nu am venituri acum?

De cateva luni lucrez sa lansez un business online, dar cu atatea discutii si "lucrat de acasa", a fost destul de dificil.

Cu mana pe inima va spun, din pacate, ca daca nu erau copiii dispaream intr-o secunda fara nicio remuscare si fara sa intorc privirea...

Eu va multumesc anticipat pentru timpul investit in a citi povestioara si sper sa nu aveti parte in viata dvs de asa ceva...

Ultima modificare: Duminică, 26 Iulie 2020

Răspunde Citează

36 mesaje

2003 vizualizări

7 participanți

Cel mai recent răspuns: , moderator 07:12, 4 Decembrie 2020

Vezi răspuns

Răspunsuri moderate (1)

Pagina 3

Pagina 5

Alte discuții în legătură

Sunt amenințat cu poliția când vreau să discut cu mama copiilor mei. ce pot face în această situație? Va rog sa ma ajutati cu cateva sfaturi pt. ca sunt disperat. Sotia cu care acum astept trecerea celor 30 zile pt. divort la notar ma ameninta de cate ori ... (vezi toată discuția)

Este acesta abandon de familie? Buna ziua. Situatia mea este una destul de delicata.Sunt casatorit din 2008 si am doi copii minori.De aproximativ un an certurile cu sotia au ajuns la cote ... (vezi toată discuția)

Bună seara,mă aflu într-o situație destul de grea și dureroasa. ... Bună seara,mă aflu într-o situație destul de grea și dureroasa. Sunt împreună cu soția mea de 3 ani și avem o fetiță de 9 luni dar am ajuns ... (vezi toată discuția)

Martonze Utilizator · Answer 1 · 2020-07-29 14:50:49

Eu consider că v-am răspuns suficient de civilizat, adecvat situaţiei descrise de dumneavoastră. Ar fi interesant să vedem şi descrierea situaţiei văzută de consoarta dvs.
Aţi afirmat chiar dvs. că indemnizaţia de creştere a copilului este singura susţinere financiară a familiei şi ajutorul modest de la părinţii dvs., recitiţi ce aţi scris dvs., nu eu.
Apoi, aţi scris că aveţi peste 100 minute înregistrări, aveţi clipuri.Cu ce scop le-aţi făcut? O credeţi chiar aşa...plecată de acasă pe mama copiilor dvs. încât să nu vadă că îi pregătiţi ceva? Cum se face că aveaţi telefonul pus pe înregistrare chiar atunci când femeia se dezlănţuia? Nu cumva aţi provocat-o, cunoscând reacţiile ei?
When, iar o luăm cu disfuncţionalitatea? Iată, mămica din Cluj, de funcţională ce era, azi îşi plânge copilul plecat în programul de relaţii cu tăticul.Nu şi-a alienat parental copilul.Nici mămica din Braşov, anul trecut, când tăticul poliţist a ucis, tot în programul de vizită, copilaşul de 3 ani. Nu mai vorbiţi de disfuncţionalitate, când, de fapt e vorba de instinctul matern, prezent la toate mamiferele, instinctul de a-şi proteja puii.

When Utilizator · Answer 2 · 2020-07-29 15:02:35

Stimate inițiator al topicului, ați înțeles perfect situația și mai mult de atât nu are sens sa va bateți capul pentru a răspunde sau a va justifica, nu aveți cui.
Ideea este ca fiind tata aveți nevoie sa va pregătiți mai temeinic. Faptul ca v-ați dat demisia și ați fost lângă copii aproape în egala măsură cu mama e important.
Dacă acum doamna se exprima și reacționează atât de agresiv pe viitor o suspectez ca deși va avea toate hotărârile judecătorești totuși nu o sa va lase sa vedeți copii. Asa ca din cauza asta va îndrum în a va asigura ca rămân cu dumneavoastră.
E nevoie sa aveți un venit, e nevoie de înregistrări, de poze, de martori care sa nu fie din familie și nu unul ci doi-trei. Găsiți un avocat bun și faceți strategia.

Martonze Utilizator · Answer 3 · 2020-07-29 15:17:54

Ovi91, aşa este, nu trebuie să vă justificaţi nimănui, în afara instanţei în faţa căreia vă prezentaţi.Şi în faţa instanţei, prezentaţi toată situaţia, nu frânturi, din care rezultă altceva decât vreţi dvs. să demonstraţi.
Nu aveţi de unde ghici viitorul, că mama vă va lăsa sau nu să vă ocupaţi de copii, nu aduce anul ce aduce ceasul;pe acest site, există exemple în care mama a plecat fără copii, iar tatăl se întreba cum să o oblige pe mamă să se întoarcă
Aveţi grijă ce sfaturi vă însuşiţi, fiindcă dacă o luaţi pe calea războiului, război veţi avea.

When Utilizator · Answer 4 · 2020-07-29 16:02:48

In condițiile în care mama nu va lăsa nici acum sa ieșiți sa va plimbați cu copilul în cărucior cam de cata naivitate ar fi nevoie pentru ca cineva sa creadă ca după divorț o sa va permită sa plecați cu copii câteva zile?
Observ cu mare dezgust cum se considera ca abuzul asupra unui copil e în regula. Adică e în regula ca un minor de 3 ani trăiește în stres, e zilnic înjurat și abuzat verbal, doar nu porniți război cu mama care îl chinuie și îl înjura. Măcar nu îl bate..... Inca.

Ovi91 Utilizator · Answer 5 · 2020-07-29 16:24:42

Chiar daca nu as avea acele 100minute de inregistrari, am pe whatsup, facebook messenger chiar si mailuri in care efectiv sunt injurat.

Imi cer scuze fata de modul de exprimare dar desi este putin interpretabil, cum ati precizat si dvs, puteati sa intrebati. Eu am descris situatia clara, la obiect, in prezent, referitor la indemnizatie, ca sa nu intru in astfel de povesti mai detaliate financiar.

Provocat? Doamne... cat m-am abtinut eu pentru copiii astia, singurul lucru pe care mi-l doresc este s-o provoc si sa ma cert cu ea pana la epuizare, pana ne deshidratam, atat am strans in mine! Dar cu copiii de fata? Eu sunt cerebral, cand vad ochii speriati ai unui copil, mai ales ai mei, timpul se opreste in loc si uite asa am disponibil sa ma gandesc de 1 milion de ori cum sa reactionez.

Martonze a scris:

Eu consider că v-am răspuns suficient de civilizat, adecvat situaţiei descrise de dumneavoastră. Ar fi interesant să vedem şi descrierea situaţiei văzută de consoarta dvs.
Aţi afirmat chiar dvs. că indemnizaţia de creştere a copilului este singura susţinere financiară a familiei şi ajutorul modest de la părinţii dvs., recitiţi ce aţi scris dvs., nu eu.
Apoi, aţi scris că aveţi peste 100 minute înregistrări, aveţi clipuri.Cu ce scop le-aţi făcut? O credeţi chiar aşa...plecată de acasă pe mama copiilor dvs. încât să nu vadă că îi pregătiţi ceva? Cum se face că aveaţi telefonul pus pe înregistrare chiar atunci când femeia se dezlănţuia? Nu cumva aţi provocat-o, cunoscând reacţiile ei?
When, iar o luăm cu disfuncţionalitatea? Iată, mămica din Cluj, de funcţională ce era, azi îşi plânge copilul plecat în programul de relaţii cu tăticul.Nu şi-a alienat parental copilul.Nici mămica din Braşov, anul trecut, când tăticul poliţist a ucis, tot în programul de vizită, copilaşul de 3 ani. Nu mai vorbiţi de disfuncţionalitate, când, de fapt e vorba de instinctul matern, prezent la toate mamiferele, instinctul de a-şi proteja puii.