avocatnet.ro explicăm legislația
Caută (ex. salariu minim) 529 soluții astăzi
Forum Discuţii juridice Drept civil - moşteniri, drept de ... Mostenitorii sezinari
Discuție deschisă în Drept civil - moşteniri, drept de proprietate şi altele

Mostenitorii sezinari

Buna seara!
Mostenitorii sezinari au dreptul de a vinde bunuri care fac parte din masa succesorala fara acordul celorlalti mostenitori sezinari? Sau pot acestia sa scada valoarea bunurilor din masa succesorala, de exemplu prin taierea unei parti importante de copaci dintr-o padure? Deci inainte ca succesiunea sa fi fost dezbatuta si impartita.
Ultima modificare: Miercuri, 12 Mai 2021
Legal1228, utilizator
Sigur ca da iar cata vreme nu exista dispozitie expresa, se prescrie in termenul general de 3 ani. Ramane de vazut daca termenul incepe sa curga de la data deschiderii sau de la data dezbaterii succesiunii.
Mda. Eu zic ca nu se aplica prescriptia extinctiva in cazul asta (scoatem in afara discutiei decaderea din termenul de optiune succesorala, care intre noi, nu e prescriptie), pentru ca ne raportam la patrimoniul succesoral la momentul deschiderii sucesiuni, cand avem un activ si un pasiv succesoral clar. Desigur, trebuie vazut daca succesibilii au acceptat mostenirea si daca au cerut inventarul patrimoniului succesoral si daca exista o dezbatere pe rol sau nu (pentru ca asa zice justitiabilul nostru - "inainte ca succesiunea sa fi fost dezbatuta si impartita" - fara sa precizeze mai mult decat atat).

Pe de alta parte, dupa mine, si nu cred ca ma insel, zic ca, in niciun caz nu este aplicabil aici art 1683 cod civil (cu sau fara alin 5) pentru ca acolo este reglementata ipoteza in care deja exista proprietari si coproprietari, mostenitorii defunctului, ...ori in speta noastra se pare ca abia daca exista niste succesibili (sau cel putin asa s-ar intelege), si nu niste mostenitori, actualmente coproprietari, care sa aiba cotele stabilite. Deci, vanzarea bunului altui, pica!!

In speta, asa sec cum a fost prezentata, VAD, fie o acceptare fortata a mostenirii cu sanctiunile incidente, fie o acceptare, tacita, pura si simpla, pe fata, la vedere, in care omul criticat, considerandu-se proprietar de fapt al mostenirii a trecut la treaba, ...dat fiind ca ceilalti succesibili nu au facut nimic altceva decat sa critice si sa astepte.
Ce? Eu nu stiu! Ei poate stiu!

AM zis de multe ori ca legislatia in materia mostenirii este deficitara, mai ales in sensul in care blocheaza bunurile si le scoate din circuitul civil, temporar (dar de fapt pe termen foarte lung), si pentru ce? Pentru ca legea ii protejeaza pe succesibilii care amana (la nesfarsit) dezbaterea succesiunii. In fine, este o discutie ...

In concluzie, omul a vandut. Daca avea sau nu avea voie sa vanda crengi din padure, ramane de vazut.
Asa cum ramane de vazut si daca actele lui sunt de administrare (pentru ca padurea mai trebuie si intretinuta) sau de dispozitie.
Asa cum ramane de vazut si daca ceilalti succesibili doresc sa faca sau nu, ceva in cazul asta.
Nu inteleg de ce considerati ca nu se aplica prescriptia "pentru ca ne raportam la patrimoniul succesoral la momentul deschiderii sucesiuni, cand avem un activ si un pasiv succesoral clar". Vreau sa spun ca nu vad legatura de cauzalitate intre cele doua. Ne raportam la un act de dispozitie asupra unui bun asupra caruia instrainatorii nu detin intregul drept de proprietate.

Eu cred ca este aplicabil art 1683 al 5 chiar daca la momentul instrainarii nu este emis inca certificatul de mostenitor (care constituie act de proprietate) cata vreme mostenitorii acceptanti sunt considerati proprietari de la data deschiderii succesiunii, din clipa mortii lui decujus, pentru ca nu poate exista un patrimoniu fara titular. Dezbaterea succesiunii consolideaza dreptul de proprietate si se finalizeaza prin emiterea unui certificat care "constata ca ....".

Este in mod clar o acceptare tacita a succesiunii prin indeplinirea de acte pe care codul civil le califica in acest sens - acte de dispozitie asupra bunurilor din masa succesorala.

Sunt de acord cu dumneavoastra ca vanzarea unei mase lemnoase poate fi considerat act de administrare, insa asta depinde daca au fost vandute doar "crengi" si padurea a fost, practic, intretinuta sau daca s-a ras o intreaga suprafata. In interpretare cred ca trebuie avute in vedere dispozitiile legii 46/2008.

Bun. Sa o luam altfel cu "prescriptia". Exista o mostenire, doi mostenitori, si un patrimoniu in care activul este un imobil (padure). Mostenitorul 1 (M1, in continuare) vinde o bucata de padure si o transforma in bani.
Deci in continuare ce avem? Avem, imobilul (padure, dar mai mic) si niste bani.
Acum. M1, ce-i zice lui M2? "Mai M2. uite banii din vanzarea partii de padurei erau ai tai, si practic, tu M2, ai un drept de creanta, drept care ti s-a prescris in termenul general"!!
Poate fi primita ratiunea asta? Eu zic ca nu. La aspectul asta m-am referit cand am zis ca "ne raportam la patrimoniul succesoral la momentul deschiderii sucesiuni, cand avem un activ si un pasiv succesoral clar".

Cat priveste, art 1683 alin 5, este in legatura cu ce am scris mai sus, adica M1 a vandut (eventual) bunul său, nu bunul lui M2. Adica, la un eventual partaj, doar nu o sa cada banii (pe padure) in partea lui M2 ...ca eventual sa fie si dreptul de creanta prescris.
Ca sa nu mai zic ca, atunci cand M1 a vandut, fara acordul lui M2, vanzarea nu se considera incheiata daca M2 nu ratifica contractul. Din cauza asta am zis ca nu este aplicabila vanzarea bunului altuia.

Cat priveste padurea, contrar unei logici comune, populare, nu toate "taierile la ras" sunt acte asa zis de dispozitie.
Exista intretinere a padurii care este facuta inclusiv prin "taieri la ras", fie pentru deschidere de ochiuri necesare revigorarii cresterii padurii in ansamblul ei, fie pentru ca padurea a ajuns la o varsta, care daca este depasita, padurea incepe sa se degradeze si isi pierde din valoare (deci iata ca, nu de putine ori, chiar "taierile la ras" au ca scop, mentinerea valorii padurii).
In speta, pentru clarificarea situatiei trebuie vazut amenajamentul, autorizatiile de exploatare, ...daca exista/nu exista, etc, sunt multe de stabilit.
Stiu ca este greu de inteles, si stiu ca efectul media asupra populatiei (nevinovate prin nestiinta, ce-i drept) copleseste argumentul tehnic privind conservarea padurilor, ...dar astea sunt vremurile. E ampla discutia. Deci, sa ne rezumam la drept.
Ultima modificare: Marți, 18 Mai 2021
trandafir2, moderator
In ceea ce priveste prescriptia, nu sunt de acord. In primul rand, M2 nu are doar un drept de creanta. M2 nu si-a instrainat niciodata partea. Pe considerentul ca consimtamantul lui M2 nu doar ca a fost viciat, ci nu a fost niciodata exprimat, M2 ar putea invoca nulitatea absoluta. Chiar daca admitem faptul ca e vorba de nulitate relativa, termenul de prescriptie general incepe sa curga de la data la care se naste dreptul lui M2 de a cere anularea vanzarii, deci abia din momentul dezbaterii succesiunii.
Pentru descalcirea acestei spete este deosebit de importanta calificarea actului de instrainare a masei lemnoase. Daca admitem faptul ca a fost vorba de un act de conservare (si asta este o posibilitate reala), intr-adevar, actul sta in picioare in temeiul art 1125 corelat cu art 640. Daca vorbim de un act de administrare, este discutabil in functie de cotele celor care au instrinat masa lemnoasa, daca au majoritate in sensul prevazut de art 641, ok, ramane in continuare actul in picioare si cel care nu si-a dat acordul are in continuare doar un drept de creanta, dar unul a carui prescriptie curge de la dezbaterea succesiunii, dupa cum am spus mai sus. Totusi, daca vorbim de un act de dispozitie, in temeiul art 641 al 3 si al art 642, vanzarea nu este opozabila mostenitorului care nu si-a exprimat consimtamantul, in virtutea faptului ca art 681 precizeaza ca "Actele încheiate, în condiţiile legii, de un coproprietar cu privire la bunul comun rămân valabile şi sunt opozabile celui căruia i-a fost atribuit bunul în urma partajului." iar cum actul de dispozitie nu a fost incheiat "in conditiile legii" (641 al 3 si 642), acesta nu este opozabil. Cu alte cuvinte, M2 poate cere oricand dezbaterea succesiunii pentru bunul instrinat si atribuirea acestuia in lotul sau. Numai pe considerentul ca, vorbind despre masa lemnoasa, deci un bun fungibil si consumptibil, admit faptul ca, in final, in mod indirect, tot la un drept de creanta s-ar ajunge, ca finalitate a actiunii, chiar daca M2 ar invoca nulitatea instrainarii cata vreme bunul nu mai exista.

Alte discuții în legătură

Drspre succesiune stoian virgil stoian virgil sunt unic mostenitor ,mai este nevoie ptr. dezbaterea succesiunii? (vezi toată discuția)
Succesiune ancamate ancamate Buna ziua, Am urmatoarea situatie: - un titlu de proprietate (pentru un teren) eliberat pe numele a doi frati (F1 si F2), ambii decedati. - Mostentori (M1 ... (vezi toată discuția)
Succesiune in lipsa mostenitorilor rara_rara rara_rara Buna seara, Va rog sa ma ajutati in urmatoarea problema: Mama a avut 10 hectare de pamant pe care si le-a insusit, abuziv, una din surorile mele(furand ... (vezi toată discuția)