desfacerea contractului de munca

moonshadow a scris:

In afara de acea Comunicare nu am primit nimic(daca va referiti la o Decizie de incetere a raporturilor de munca).
In Comunicare, patronul, in calitate de administrator spune ca "hotaraste incetarea colaborarii noastre incepand cu data...." si "va rugam sa returnati cheile biroului la secretariat si sa va depuneti demisia incepand cu data de .....".
Mai este un Proces Verbal de care aminteam intr-un mesaj anterior.

daca spune ca hataraste incetarea colaborarii si si-a produs efectele, anume ca nu va mai primiti salariul , ati atacat-o corect.Este o decizie de incetare, chiar daca nula absolut, nefiind intocmita confoem prevederilor legale.

w0lfshad3 a scris:

=D> dupa ce v-a dat afara (e prerogativul legal al angajatorului), sunteti tehnic in perioada de suspendare (motiv?). Oricum asta trebuie sa dureze cam 30 de zile.

Si suspendarea contractului de munca se face tot prin decizie scrisa si motivata, intocmita aproximativ in cazurile si in foma prevazuta de lege. Altfel, daca nu aveti o harti, hartiuta, fituica, orice in care sa scrie suspendare, nici in suspendare nu sunteti... (oricum ideea de suspendare in sensul ei legal este cu siguranta complet straina de angajatorul dvs., care, la rnadul lui, este complet strain in legislatia muncii)

Daca tot este sa presupunem, banuim, ghicim in stele ce fel de act este comunicare primita de dvs., mai degraba aduce a decizie de concediere decat a decizie de suspendare contract (mai ales ca nu avem totusi nici un motiv de suspendare - nici cercetare disciplinara, nici altceva; nu ca de concediere am avea...)

w0lfshad3 a scris:

=D> dupa ce v-a dat afara (e prerogativul legal al angajatorului)

Angajatorul nu are prerogativa legala de a "da afara" (orice o fi insemnand asta: ridicat salariatul cu forta si scos din firma, aratat usa cu degetul, sau desfacut contractul de munca) decat in niste cazuri limitat indicate de lege.
Regula este invers: angajatorul are obligatia sa asigure accesul la locul de munca pentru salariatii sai, iar contractele de munca se incheie, de regula, pe durata nelimitata, si nu pot fi incetate dupa ureche.

D-na Antoanela Geamanu v-a dat un sfat folositor in a convinge instanta ca aceea este o decizie de concediere, adica o puteti contesta in felul in care ati pornit deja, si trebuie anulata.

EDITARE: daca aveti comunicarea (n-am citit atent) dra. Antoanela are dreptate, grabiti-va cu ea la tribunal, aveti termen 30 de zile.

In primul rand, cel mai indicat e sa aveti un avocat daca va permiteti.
Sfatuiesc sa va pastrati calmul, daca dupa 30 de zile de la suspendare nu a efectuat o convocare la o comisie de cercetare disciplinara, a viciat actul normativ. Pastrati toate dovezile, data si obiectul fiecarei comunicari si fiti atent la ce semnati. Atacul in instanta cred ca ar trebui efectuat cu obligatia angajatorului de a da comunicarea concedierii, apoi nu mai tarziu de 30 de zile, acea comunicare a concedierii trebuie contestata la fel in tribunal la litigii de munca.
Eu am fost dat afara cu "mars acasa sau chem securitatea", fara nici o alta "instiintare", pe motive disciplinare (false). Sunt deja in litigiu. Am studiat codul muncii si nu exista nimic cum ca ar fi trebuit sa-mi dea instiintare. Mi s-a trimis direct convocarea la cercetare disciplinara (la care am fost), apoi am primit si comunicarea de concediere disciplinara dupa 2 luni de la suspendare. Ca sa se stie la ce sa se astepte. Altfel nu are voie sa fie dat afara:

ART. 52
(1) Contractul individual de munca poate fi suspendat din initiativa angajatorului in urmatoarele situatii:
a) pe durata cercetarii disciplinare prealabile, in conditiile legii;
b) ca sanctiune disciplinara;
c) in cazul in care angajatorul a formulat plangere penala impotriva salariatului sau acesta a fost trimis in judecata pentru fapte penale incompatibile cu functia detinuta, pana la ramanerea definitiva a hotararii judecatoresti;
d) in cazul intreruperii temporare a activitatii, fara incetarea raportului de munca, in special pentru motive economice, tehnologice, structurale sau similare;
e) pe durata detasarii.

Nu sunt familiar cu litera d) poate ar trebui sa explice altcineva daca angajatorul dvs are o portita pe acolo.

w0lfshad3 a scris:

daca dupa 30 de zile de la suspendare nu a efectuat o convocare la o comisie de cercetare disciplinara, a viciat actul normativ.

@ w0lfshad3: de la autorul ropicului nu avem niciun indiciu ca ar fi fost vorba de suspendare in cazul sau, si nici de cercetare disciplinara.
Inteleg ca nici abateri disciplinare, false sau reala, nu au fost invocate (si n-aveau cum, se pare ca angajatorul sau nu cunoaste aceste lucruri)
De accea zic eu ca autorul sa nu mizeze prea mult pe faptul ca ce a primit el este decizie de suspendare. Mai degraba seamana cu o decizie de concediere.

Litera d) pomenita de dvs, este acel asa zis (cvasi incorect) somaj tehnic, in care angajatii nu lucreaza, dar sunt platiti cu minim 75% din salariu. Nu exista nici o portita acolo pentru angajator.
Si, repet, nu cred ca este oportun sa consideram ce a patit autorul o suspendare. Variantele mai corecte si mai aproape de adevar sunt: ori zicem ca nu s-a intamplat nimic, si contractul de munca este inca in "curs", ori este o concediere facuta dupa ureche.

P.s. Btw, w0lfshad3, parerea mea este ca, in cazul suspendarii pe durata cercetarii disciplinare, intai ar fi trebui sa primiti invitatia la cercetare, si apoi decizia de suspendare. Asta ca sa stie toata lumea (angajator, angajat, comisie de cercetare) "cum stam". Inainte de trimitera unei invitatii catre cel cercetat (in orma legala), inceperea cercetarii disciplinare nu a fost cunoascuta de cel cercetata, si deci, din punctul sau de vedere, nu exista un motiv al suspendarii.

Hartia (daca o are nu este o decizie, doar o dovada - daca nu e contrasemnata de ITM). Dar nu da nici o informatie despre ce are exact fiindca nici el nu stie cel mai probabil exact ce are, de aceea cel mai cuminte e sa se duca in instanta (unde i se claseaza speta). Pana cand are termen oricum va fi trecut destul timp sa aiba dreptul sa fie in instanta. Daca se intelege cu patronul oricum poate renunta la instanta intr-un fel sau altul. Astfel afirm, ca angajatorul oricand poate fi invatat de cineva sa salveze ceva dintr-un act viciat printr-o falsa suspendare disciplinara (desi cred ca nu mai poate).

P.S. Asa cum am afirmat, in lege scrie ca angajatorul te poate da afara (desi ar putea fi macar politicos cand o face) in caz disciplinar. Poate actul normativ a fost viciat, norocul meu, nu sunt expert in drept. Mie mi s-a parut ca stiu exact ce sa-mi faca cand mi-au si inscenat abaterea disciplinara si au urmat toti pasii necesari parca ar fi jucat o piesa de teatru.