Montare statie de încărcare mașină electrică pe spațiul comun al asociației

Având în vedere gradul ridicat de pericol reprezentat de încărcarea rapidă a bateriilor autovehiculelor Full electric, pentru instalarea unor stații cu încărcare rapidă de mare putere ( 22 Kw) în proximitatea imobilelor de locuințe, ar trebui solicitat avizul ISU. Am înțeles că distanța față de imobilele cu destinația de locuințe ar fi de minim 20 m.

Am avut de curând o solicitare venită din partea unui proprietar pentru instalarea unei asfel de stații de încărcare în parcarea subterană a imobilului iar în urma informării telefonice venită din partea compartimentului specializat al ISU cu privire la faptul că în lipsa unor reglementări cu privire la protecția la incendii ( pericol crescut în cazul utilizării stațiilor trifazate de mare putere ) ISU nu acordă aviz de funcționare, solicitarea proprietarului a fost respinsă.

Trebuie avut în vedere și faptul că datorită imposibilității stingerii incendiului provocat de autoaprinderea bateriilor unele țări occidentale vor să interzică accesul mașinilor full electric în parcările subterane

[ link extern ]

[ link extern ] /

[ link extern ]

@ Latka.

V-am mai spus că în privința art. 50 lit. b din legea nr. 196/2018 a fost sesizată CCR în vederea soluţionării excepției de neconstituţionalitate .


09.05.2023
Ora estimata: 08:30
Complet: Apel 20
Tip solutie: Alte cauze
Solutia pe scurt: Admite cererea de sesizare a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. Dispune sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu dezlegarea următoarei chestiuni de drept: Dacă acordul de voin?ă al asocia?iei de proprietari, în baza art. 50, lit. b) din Legea nr. 196/2018, se consideră format în baza tuturor declaraţiilor scrise şi semnate ale fiecărui proprietar (caz în care este necesară exprimarea în scris a op?iunii fiecărui proprietar) sau este suficientă dovedirea în?tiin?ării fiecărui proprietar cu privire la problemele supuse dezbaterii, fără a mai fi necesară comunicarea declara?iei scrise a fiecărui proprietar, astfel că acordul de voin?ă al asocia?iei ar fi format în baza unui număr suficient de declara?ii pentru a asigura votul majorită?ii simple din numărul total al proprietarilor; Suspendă judecata apelului până la pronunţarea hotărârii prealabile pentru dezlegarea chestiunilor de drept. Fără cale de atac. Pronunţată astăzi, 09.05.2023, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.
Admite cererea e sesizare a Curţii Constituţionale formulată de către apelanta-pârâtă. În temeiul art. 29, alin.4 din Legea nr. 47/1992, sesizează Curtea Constituţională în vederea soluţionării excep?iei de neconstituţionalitate a art. 50, lit. b) sin Legea nr. 196/2018 Respinge cererea de suspendare a judecăţii până la solu?ionarea excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată. Fără cale de atac. Pronunţată astăzi, 09.05.2023, prin punerea solu?iei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei
Document: Încheiere - Suspendare 09.05.2023

Sa se pronunte CCR, prima data. Deocamdata e doar o sesizare.
Altfel, puteti sa explicati cum obtineti votul in AG si al proprietarilor nemembri.

latka a scris:

Sa se pronunte CCR, prima data. Deocamdata e doar o sesizare.
Altfel, puteti sa explicati cum obtineti votul in AG si al proprietarilor nemembri.

Nici nu a spus nimeni că este altceva decât o sesizare, dar totuși este o sesizare care a trecut prin filtrele Tribunalului București.

În altă ordine de idei trebuie să facem distincție între VOT, care potrivit art. 27 din legea nr. 196/2018 poate fi exprimat de către proprietarii membri ai asociației și ACORD, care poate fi exprimat în situațiile prevăzute de lege și de către proprietarii care nu sunt membri ai asociației și nu neapărat în adunarea generală ( excepție făcând situația reglementată prin dispozițiile art. 21 alin. 1 - în cadrul adunării generale ) așa cum reiese fără echivoc din interpretarea sistemică a întregului act normativ.

Problema ridicată la fileul CCR se referă, ca și în situația sesizării ICCJ în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, la înțelesul sintagmei „ ale fiecărui proprietar” respectiv dacă se referă la toți proprietarii din condominiu sau dacă poate fi aplicată în vederea constituirii unei majorități simple ( 50%+1) sau calificate ( 2/3 ) în exprimarea acordului prin declarație scrisă și semnată.

Până la pronunțarea CCR fiecare poate să pretindă că deține adevărul absolut în interpretarea sintagmei cu pricina, însă până ce înțelesul și întinderea acesteia nu se vor clarifica de către o instranță de grad superior, rămân simple presupuneri deduse judecății instanțelor de fond și apel, hotărârile pronunțate în astfel de cauze nefiind atacabile cu recurs.

Lucrurile sunt destul de complicate pentru că nu există o practică judiciară decât pentru pentru situația restricțiilor din perioada de manifestare a „sars cov 2” și care în mod evident nu poate fi extinsă la modul general.

Aș putea de exemplu să susțin în fața instanței că atunci cînd legiuitorul a dorit să includă TOȚI proprietarii în exprimarea acordului scris, a făcut-o fără echivoc, de exemplu în textul art. 36 lit. c ( în baza acordului în scris al TUTUROR proprietarilor din condominiu) sau al art. 44 alin. 1 ( cu acordul scris al tuturor proprietarilor din condominiu) sau al art. 53 lit. f ( în baza acordului scris al tuturor proprietarilor).

Nu în ultimul rând subliniez faptul că legea nr. 196/2018 a fost elaborată cu încălcarea dispozițiilor legii nr. 24/2000 cu privire la Normele de Tehnică Legislativă pentru elaborarea actelor normative, ceea ce conduce la o largă varietate de interpretări atât din partea justițiabililor, a avocaților, precum și a instanțelor, soldate cu așa zisa „ practică neunitară”.
[ link extern ]

Explicati atunci cum luati, tehnic vorbind, hotaririle de AG in cazurile de mai jos.

1.Părțile comune pot fi utilizate de către terți, persoane fizice sau juridice de drept public și/sau privat, numai ca urmare a hotărârii adunării generale a asociației de proprietari, adoptată cu acordul a două treimi din numărul total al proprietarilor din condominiu și cu acordul tuturor proprietarilor direct afectați de vecinătate, în baza unui contract de închiriere, de folosință sau de concesiune, semnat de președinte în numele asociației și avizat de cenzor/comisia de cenzori.

2.Hotărârea de atribuire în folosință exclusivă se adoptă cu acordul tuturor proprietarilor din condominiu și ai cotelor-părți indivize.


robert1958 a scris:

În altă ordine de idei trebuie să facem distincție între VOT, care potrivit art. 27 din legea nr. 196/2018 poate fi exprimat de către proprietarii membri ai asociației și ACORD, care poate fi exprimat în situațiile prevăzute de lege și de către proprietarii care nu sunt membri ai asociației și nu neapărat în adunarea generală ( excepție făcând situația reglementată prin dispozițiile art. 21 alin. 1 - în cadrul adunării generale ) așa cum reiese fără echivoc din interpretarea sistemică a întregului act normativ.