Art. 50 din legea 196/2018

"Fiecarui proprietar" nu înseamnă că se face referință la totalitatea proprietarilor, ci acelora ce sunt membri de asociatie și doresc să-și exprime acordul de voință.

De unde ați dedus ? Adică dacă doar doi membrii ai asociației din 100 doresc să-și exprime acordul pe bază de declarație scrisă și semnată, asta înseamnă că s-a realizat acordul de voință al asociației ?

Și totuși, la art.49 alin 4 există o exemplificare clară cum se poate obține acordul scris al fiecărui proprietar, fără a trece prin adunare generală acea hotărâre, după ce, în prealabil, scrie că în statut se pot prevedea și alte condiții de luare a hotărârilor, eu înțelegând că nu e musai prin adunare generală cu vot, plus celelalte reguli de consemnare.

În primul rând la art. 49 alin. 4 teza ultimă se face vorbire despre „ acordul scris al majorității proprietarilor scării sau tronsonului respectiv, membri ai asociației de proprietari, pe bază de tabel nominal ”
iar la art. 50 lit. b, se face vorbire despre „ declarațiilor scrise și semnate ale fiecărui proprietar”. Sesizați diferența ?

În al doilea rînd, așa cum am afirmat în discuția anterioară, acel tabel nominal despre care se face vorbire la art. 49 alin. 4 teza ultimă, nu poate ține loc de hotărâre a adunării generale ;

Mai mult decât atât, instanța arată că reclamanta nu a făcut dovada faptului că adoptarea acestor sume ca fond de reparație s-a realizat în cadrul adunării generale a asociației de proprietari, în urma propunerii înaintate de către comitetul executiv. Aceste sume nu se regăsesc consemnate în cadrul unor procese-verbale, care să redea fidel aspectele discutate în cadrul adunării generale a asociației de proprietari și deciziile adoptate. Chiar și articolul 49 alin. (4) teza finală din Legea 196/2018, indicat de către reclamantă în susținerea cererii sale se referă tot la hotărârile adoptate de către adunarea generală, cadrul legal constituit fiind cel redat în articolele enumerate în paragrafele precedente, din acestea nededucându-se că existența unor tabele nominale, care nu cuprind propunerea de constituire a fondului de reparație, modul în care a fost votat, perioada pentru care se aplică, este suficient pentru a se regăsi sumele convenite în cadrul acestora pe listele de plată.

[ link extern ]

Dacă doriți să aflați mai multe detalii despre sesizarea Curții Constituționale cu privire la excepția de neconstituționalitate a art. 50 lit. b, intrați pe „Consultanță Asociații Proprietari”, căutați titlul „ MODUL DE DESFĂȘURARE A ADUNĂRII GENERALE – ÎNTRE CLARIFICARE, NECONSTITUȚIONALITATE ȘI UN AVANTAJ PENTRU PROPRIETARI” din 8 mai 2023 și veți afla și cine este autorul sesizării.

Iar dacă instanța a admis sesizarea CCR, probabil că nu a făcut-o din plictiseală ci pentru că a considerat că îndeplinește condițiile de admisibilitate.

Cand asociatia doreste sa faca ceva si stie ca la adunarea generala ori iese scandal ori nu poate aduna majoritatea ori nu ii intereseaza se face o foaie cu acord de vointa.Daca fac o lista cu toate apartamente le si merg si ce vre iau semnaturi cu DA si Nu avdica vrea si nu vrea cand ating jumate +1 din totalul apartamentelor care vor sau nu vor nu mai conteaza ce vor ceilalti.
Restul nu ar mai fi putut schimba soarta .

Daca am 50 apartamente si 26 au zis deja ca DA sau ca NU ce importanta mai are cine nu a fost acasa sau cine nu a semnat. Nici nu mai alerg si ma opresc cu semnaturile

Înțeleg că tocmai ce ați desființat adunările generale ale asociației de proprietari. Nu mai facem nici convocarea prin afișare la avizier și pe bază de tabel nominal convocator sau, în cazul proprietarilor care nu au fost anunțați, pe baza tabelului nominal convocator, prin poștă cu scrisoare recomandată, cu conținut declarat și confirmare de primire și am rezolvat și cu acțiunile în instanță în constatarea nulității absolute a HAG pentru că în legea 196/2018 nu există prevăzută acțiunea în instanță împotriva acordului de voință al asociației de proprietari. Super!

robert1958 a scris:

De unde ați dedus ?

1.Am dedus din textul art. 50 din legea 196/2018 , care este foarte clar. Acordul de vointa al asociatiei de proprietari nu se poate obtine decit de la proprietari membri ai asociatiei, ceilalti fiind exclusi in a-si exprima decizia, neavind nici o calitate. Cei din urma au doar obligatii.

2.Acordul tuturor proprietarilor este cerut DOAR in chestiuni cu totul si cu totul speciale, cind exista posibilitatea lezarii drepturilor celorlalti coproprietari, nu se refera la decizii ordinare, cu majoritate simpla .

3. In plus, invocarea unei hotariri a unei instante nu e un argument, deoarece acea hotarire nu e izvor de drept.

4. Un exemplu extrem : intr-o asociatie de proprietari aproape toti proprietarii, membri de asociatie, cu exceptia "organelor", sunt la munca in strainatate, in locuinte fiind doar chiriasi, dar si-au lasat datele de contact.

Intrebare intrebatoare : cum se obtine acordul de vointa al asociatiei de proprietari, daca nu se poate organiza AG ?

Cei plecati la munca in strainatate pot fi usor contactati, conform legii si pot trimite declaratii scrise si semnate, asa cum spune alin. b de la art. 50 din legea 196/2018.

Cum se procedeaza ? E legal cu declaratie semnata de fiecare si majoritatea reiesita, in urma contabilizarii declaratiilor sa constituie vointa exprimata scris (si nu in AG) a asociatiei de proprietari ?

latka a scris

Am dedus din textul art. 50 din legea 196/2018 , care este foarte clar. Acordul de vointa al asociatiei de proprietari nu se poate obtine decit de la proprietari membri ai asociatiei, ceilalti fiind exclusi in a-si exprima decizia, neavind nici o calitate. Cei din urma au doar obligatii.

Să presupunem că mențiunea „fiecărui proprietar” se referă la „fiecărui proprietar membru al asociației”.
Spuneați anterior că se referă la „cei care doresc să-și exprime acordul de voință”. Serios ? Nu cerem declarații scrise și semnate de la toți proprietarii membri asociației ? Cerem doar de la unii ? Pe ce criterii am putea face „ selecția”?

Opinia majorității „actorilor ” implicați activ în viața asociațiilor de proprietari converg spre concluzia că precizarea se referă la declarația scrisă și semnată cel puțin a tuturor membrilor asociației, absența uneia din vina imputabilă asociației putând conduce la nulitatea procedurii. Ca la adunarea generală unde dacă un membru al asociației nu a fost convocat, poate solicita instanței constatarea nulității absolute a hotărârilor.

Ce facem dacă la „primul tur” nu obținem declarația scrisă și semnată a „fiecărui proprietar” adică a tuturor ? Trecem la al „doilea tur” și acordul de voință al asociației se va realiza indiferent de numărul declarațiilor scrise și semnate ?
Cum s-ar contabiliza declarațiile scrise și semnate ale „ fiecărui proprietar” având în vedere că legea 196/2018 nu prevede o procedură și mai mult de atât nu există o definiție clară a „ acordului de voință” la capitolul DEFINIȚII ?

Foarte interesant, ați dedus în 5 minute ceea ce alții ( avocați, judecători, justițiabili ) nu au „dedus” în 5 ani de zile și mai mult de atât mențiunea „fiecărui proprietar” va ajunge pe masa CCR prin sesizarea unei instanțe de judecată.

Cei plecati la munca in strainatate pot fi usor contactati, conform legii si pot trimite declaratii scrise si semnate, asa cum spune alin. b de la art. 50 din legea 196/2018.

Greșiți fundamental, cei plecați la muncă în străinatate pot trimite împuterniciri scrise și semnate pentru a fi repretezentați în adunarea generală.

In plus, invocarea unei hotariri a unei instante nu e un argument, deoarece acea hotarire nu e izvor de drept.

Nici nu am invocat-o ca izvor de drept ci doar ca să înțelegeți că opinia dvs este greșită în raport cu raționamentele unui judecător, însă dvs. aveți libertatea să opuneți o altă hotârâre a instanței care să vă dea dreptate în privința tabelului nominal pe scară.

@robert1958

Dvs. nu intelegeti niste lucruri, (zic eu, nu e un repros) elementare, extrem de simple :

1. Acordul de vointa al asociatiei de proprietari, in AG, e dat tot de vointa membrilor asociatiei, nu de proprietarii care nu sunt membri. E vorba de AG ordinare.

Nu-mi dau seama cum ajungeti dvs. la concluzia ca acordul scris, care e echivalent ca metoda la pct. a de la art. 50 (altfel nu o punea legiuitorul , la pct. b) trebuie obtinut de la toti proprietarii. Ar insemna ca apare si o vointa "straina" de asociatie, a unor proprietari care nu au dorit sa fie membri, nu au drept de a decide, dar se supun obligatiilor ce rezulta din hotarirea reiseita prin vointa proprietarilo, dar exprimata in scris.

Nu tot timpul vointa proprietarilor (membri sau nemembri) e testata in totalitate, exista si decizii cu minim 2/3. Deci nu aveti dreptate.

2. Nu ma intereseaza opinia "actorilor", am intilnit opinii de "actori", aici pe forum, cu vechime de zeci de ani si nu e cea corecta. O spun oameni cu studii si activi in drept.

3. Ce faceti daca la primul "tur" AG, nu exista cvorum ? Exact la fel se va intimpla si in cazul declaratiilor scrise. E ceva in neregula ? Se organizeaza o alta AG, nu-i asa ? De ce trebuie ca in cazul acordului exprimat scris, sa existe cvorum din prima ? Dati-mi un argument.

(4) Hotărârile adunărilor generale se iau în cadrul adunării generale convocată sau reconvocată, după caz. În statutul propriu al asociației de proprietari pot fi prevăzute și alte condiții de luare a hotărârilor, dar nu cu mai puțin de jumătate plus unu din voturile celor prezenți la adunarea generală convocată sau reconvocată. Pentru situațiile care vizează numai proprietarii unui tronson sau ai unei scări, hotărârile sunt luate prin acordul scris al majorității proprietarilor scării sau tronsonului respectiv, membri ai asociației de proprietari, pe bază de tabel nominal.

Nici aici legea nu precizeaza metodologia, dar credeti ca nu se poate subintelege ? Ca trebuie sa existe o majoritate. La fel, se poate afisa la avizierul scarii anuntul cu hotarirea prin acord scris, la fel se poate relua procesul, nu e interzis lucrul asta. Credeti ca fara AG nu se poate ? Uite ca se poate.


4. Nu ma luati peste picior cu cele 5 minute, am convenit anterior (eu asa sper) ca nu ne luam unii pe ceilalti de "Pompilica". Nu va place opinia mea, OK, pastrati-o pe a dvs., nu e nici o problema.

5. Daca o hotarire a unei instante nu e izvor de drept, insemna ca nici a unei alteia nu poate avea o alta "greutate" (poate fi chiar cea corecta, dar vorbim despre un alt parametru de comparatie).
Eu nu mi-am "ascuns" argumentele, incercati ca nici dvs. sa nu va ascundeti dupa ce decide o instanta sau alta. Judecatorii gresesc de multe ori, altfel nu ar exista recursul in interesul legii (nu al judecatorului).