avocatnet.ro explicăm legislația
Caută (ex. salariu minim) 616 soluții astăzi
Forum Discuţii juridice Asociaţii de proprietari / ... Acțiune în instanță inițiată fără hotărâre ...
Discuție deschisă în Asociaţii de proprietari / locatari

Acțiune în instanță inițiată fără hotărâre in Adunarea Generală

Un președinte de bloc a dat în jud un fost președinte, fără să existe o hotărâre în AG care sa il imputerniceasca pt inițierea acestei actiuni. Mai mult, a angajat si un avocat, plătit din banii asociatiei, dar fără a include aceasta cheltuiala in bugetul de venituri/cheltuieli aprobat in AG, asa cum prevede legea pt cheltuieli care nu reprezintă o urgență. Motivul pt care l-a dat in judecata este nerelevant. (De fapt este o razbunare personala.) Presedintele pârât vrea sa intenteze un proces împotriva președintelui reclamant pt ca nu a avut imputernicire expresa sa initieze o actiune in justitie, asa cum prevede art 2016 Cod civil. Ce temei legal poate invoca: abuz în serviciu, folosire fără drept a banilor asociatiei, actiune fără aprobarea AG care a produs prejudicierea asociatiei (prin banii cheltuiti cu avocatul)?
Ultima modificare: Sâmbătă, 2 Decembrie 2023
prettydaniola, utilizator
Cel mai recent răspuns: prettydaniola , utilizator 16:45, 15 Februarie 2024


prettydaniola a scris:

Dacă însă vrea sa inițieze o acțiune în instanță, atunci va trebui să fie împuternicit în mod expres de către AG, pt ca asa prevede art 2016 din Cod civil.

Daca presedintele nu ar avea nevoie de un mandat special din partea AG, ar putea da in judecata pe oricine vrea sa se razbune, pe banii proprietarilor, care nici macar nu ar avea habar ce se întâmplă
.

Eu aș avea rezerve în a face trimitere la art. 2016 Cod civil dintr-un motiv destul de simplu : articolul cu pricina reglementează un cadru general iar nu unul special cum este cel existent în asociațiile de proprietari reglementat prin legea nr. 196/2018.

Adică dacă mandantul este personă fizică, sau un SRL cu 2-3 asociați, poate să dea și 10 mandate speciale pe zi pentru a fi reprezentat în instanță, însă a face vorbire în asociațiile de proprietari despre obținerea unui mandat special de la adunarea generală pentru fiecare acțiune în instanță, alta decât cea avînd ca obiect recuperarea restanțelor, mi se pare „a vorbi de funie în casa spânzuratului” pentru că stim cu toții care sunt dificultățile unei convocări ca la carte, cu deosebire în asociațiile cu sute sau mii de membri, deci am putea spune că vorbim despre situații fundamental diferite care în mod evident trebuie tratate diferit.
Or dacă ar fi vorba de 2-3 acțiuni succesive a căror necesitate a apărut după adunarea generală din primul trimestru, cum ar trebui procedat într-o asociație cu câteva sute de membri ?

Eu aș încerca în fața instanței varianta în care, președintele asociației de proprietari fiind „ alesul”, reprezentant legal cu răspunderea juridică aferentă, art. 57 lit. a să fie interpretat în sensul în care președintele asociației de proprietari să poată iniția orice acțiune în instanță dacă a fost mandatat în acest sens prin HAG consemnată în procesul verbal al ședinței în care a fost ales, iar nu pentru fiecare acțiune în parte.
nu am mai recitit motivarea instantei dar cred ca in speta respectiva chiar instanta a motivat cu art.2016 calitatea de reprezentant al presedintelui de asociatie pentru ca legea speciala ii permite acestuia doar actionarea in judecata a restantierilor pe art.78. E bine venita interventia autoarei care a precizat ca nu a avut nevoie de mandat special atunci cand asociatia a avut calitatea de parata si a motivat cu art.57. Ramane insa discutabil exemplul dv cu respingerea actiunii din penal in speta de delapidare!!
Nici tribunalul Iași la fond și nici CA Iași în apel nu au motivat prin art. 2016 Cod civil, ci prin art. 57 lit. a din legea nr. 196/2018.

Dacă președintele asociației nu are nevoie de un mandat special în situația în care asociația este părâtă, în aplicarea art. 2016 Cod civil ar însemna că dacă asociația pierde la fond, președintele asociației ar avea nevoie de un mandat special pentru a exercita calea de atac a apelului fiind o acțiune inițiată de asociație împotriva dispozitivului și/sau considerentelor hotărârii instanței fondului.

Însă ar trebui acordată mai multă atenție principiului conform căruia „ specialia generalibus derogant” și să lăsăm art. 2016 Cod civil pentru situația în care mandantul este o persoană fizică sau un SRL, situație fundamental diferită de cea a unei asociații de proprietari care pentru a acorda acel mandat special pentru fiecare acțiune în instanță ( deși nici măcar art. 2016 Cod civil nu face vorbire despre „fiecare acțiune” ) trebuie convocată adunarea generală care este constituită din toți proprietarii membri ai asociației care pot să fie în număr de câteva sute sau chiar câteva mii în asociațiile mari ceea cea ar duce la imposibilitatea obținerii mandatului în timp util. Or, o normă de drept civil material sau procesual trebuie interpretată în sensul de a produce efecte juridice, nu de a pune subiecții de drept civil în imposibilitatea aplicării acesteia.

Lumyna a scris:

nu am mai recitit motivarea instantei dar cred ca in speta respectiva chiar instanta a motivat cu art.2016 calitatea de reprezentant al presedintelui de asociatie pentru ca legea speciala ii permite acestuia doar actionarea in judecata a restantierilor pe art.78. E bine venita interventia autoarei care a precizat ca nu a avut nevoie de mandat special atunci cand asociatia a avut calitatea de parata si a motivat cu art.57. Ramane insa discutabil exemplul dv cu respingerea actiunii din penal in speta de delapidare!!

Ultima modificare: Luni, 15 Ianuarie 2024
robert1958, utilizator
1 din 1 utilizatori consideră
acest răspuns util
MORALA: pentru a se pune la adăpost de un eșec în instanță, președintele asociației trebuie să ceară adunării generale un mandat special pentru a iniția orice acțiune în instanță diferită de cea având ca obiect al cauzei deduse judecății recuperarea restanțelor îndreptată împotriva proprietarilor care se fac vinovați de neplata cotelor de contribuție la cheltuielile asociației mai mult de 60 de zile de la termenul scadent, respectiv 90 zile de la afișarea listei.


Ati inteles f bine textul de lege, dle Robert. Faptul că președintele reprezintă asociația nu îi dă dreptul sa faca orice ii trece prin cap doar în virtutea faptului că a fost ales în această funcție. Președintele prin mandatul general are dreptul de a efectua doar acte de ADMINISTRARE si CONSERVARE. A actiona pe cineva in instanta este un act de DISPOZITIE si pt asta tb ca membrii asoc sa fie de acord, cu atat mai mult cu cat acest fapt presupune niste cheltuieli pe care presedintele nu le face din propriul buzunar, ci din banii tuturor locatarilor. Cum altfel ar fi împiedicat presedintele sa faca niste abuzuri, dând in judecata pe oricine are ciuda sau crede el personal ca acea persoana a facut un rău asociatiei??? Nu este normal ca membrii asoc sa fie informați cu privire la presupusul rau facut asoc si ei sa decidă dacă este cazul ca acea pers sa fie dată în judecată, indiferent de statutul său trecut sau prezent in asociație??? Mai ales ca ei vor plăti cheltuielile de jud până la pronunțarea unei sentințe definitive! Nu comparați mere cu pere, adica semnarea unor contracte cu acționarea în instanță! Semnarea unor contracte obligatorii sau utile pt asoc nu presupune cheltuirea unor mii de lei cum sunt onorariile avocaților + alte taxe. Dacă asoc pierde procesul si preș nu a avut mandat special pt acțiunea în instanta, cine plătește pagubele??? Fraierii care nici măcar nu au știut ce face președintele!!! Vi se pare normal? Din unele răspunsuri vad ca unii nu inteleg diferenta intre actionarea in instanta a restantierilor, reglementată prin art 78 și acționarea unei persoane pt orice alt motiv -care nici nu mai conteaza - pt ca asa consideră personal președintele, pe buzunarul proprietarilor care nici macar nu au fost informati, darămite sa-si mai dea acordul.
Al 2lea aspect care este important a fi mentionat: nefiind o situație care necesită o acțiune urgentă, cum ar fi de ex o reparație la o teava care s-a spart sau o interventie la un lift care nu mai functioneaza, aceasta cheltuiala trebuie prevazuta in bugetul de v/c supus spre aprobare în AG. Este vorba de o cheltuiala de mii de lei pe care va trebui sa o suporte proprietarii. Nu vi se pare normal ca acestia sa fie in primul rand informati si apoi sa-si dea acordul? Presupusele prejudicii ar fi avut loc în vara anului 2020 și acțiunea în instanta s-a introdus in toamna anului 2022, deci a fost gândită si plănuita timp de 2 ani. S-au tinut 2 AG pana la momentul introducerii actiunii si in niciuna nu a existat pe ordinea de zi subiectul acționarii in instanta. Deci ce justificare mai poate avea respectivul președinte pt fapta sa??? Despre ce urgenta e vorba??????

Legea 196/2018 nu exclude existența unui mandat special, iar atunci când legea este elusiva sau lacunara, se poate corobora cu art din Codul Civil sau Codul de procedură civilă, care stau la baza jurisprudentei in orice stat de drept. Daca art 57 din 196/2018 nu face referire la un mandat special în cazul acționarii in instanta pt orice alta speță decât cazul restantierilor, aceasta lacună este reglementată de art 2016 din NCPC, asa cum am arătat în postarea inițială. Sunt multe legi incomplete si neclare care pun în dificultate atât justitiabilii cat si profesionistii in drept iar legea 196/2018 nu face exceptie. Asta nu denota decat incompetenta si amatorismul celor care fac legile. Din cauza asta se dau soluții diferite in spețe cvasi-identice.
Este regretabil faptul că acea asoc din Iași a pierdut apelul si implicit o mare sumă de bani, dar asta se intampla tot din cauza unui profesionist al dreptului (avocatul asoc) care a considerat că este ok sa mergi in instanta fără mandat special acordat președintelui de către AG.

Ia uitati ce spune art 151 din Cod proc civ cu privire la Forma cererilor - Cererea formulată prin reprezentant :

(1) Când cererea este făcută prin mandatar, se va alătura procura în original sau în copie legalizată. (Președintele As. Propr. este mandatarul asoc, da? Preș reclamant NU a atașat nicio procura, prin procura eu intelegând mandatul special acordat de AG pt acest proces, si nu simpla dovada ca detine aceasta functie in baza unei hot AG)

(2) Avocatul şi consilierul juridic vor depune împuternicirea lor, potrivit legii. (Există la dosar dar din cate stiu aceasta prevedere nu este exista in 196/2018... poate ma insel)

(3) Reprezentantul legal va alătura o copie legalizată de pe înscrisul doveditor al calităţii sale. (Aici consider eu ca este diferenta intre a dovedi ca este președinte și a dovedi ca are procura, adica acel mandat expres din partea asociației, sa inițieze acțiunea în instanta)

(4) Reprezentanţii persoanelor juridice de drept privat vor depune, în copie, un extras din registrul public în care este menţionată împuternicirea lor. (Daca as. propr. este pers jur de drept privat, nu inseamna ca trebuie sa existe la dosar si acest document? Din cate stiu nu există!)
Ultima modificare: Joi, 15 Februarie 2024
prettydaniola, utilizator

~ final discuție ~

Alte discuții în legătură

Contractul de mandat petre_marian petre_marian Buna ziua.As dorii sa intrab daca un presedinte de asociatie de proprietari refuza sa accepte un contract de mandat cu asociatia acesta poate sa reprezinte ... (vezi toată discuția)
Buna ziua! am urmatoarea speta: - asociatia de proprietari a ... Lumyna Lumyna Buna ziua! am urmatoarea speta: - asociatia de proprietari a incheiat un contract de asistenta juridica cu un avocat pentru a o reprezenta intr-un proces ... (vezi toată discuția)
Dovada calitatii de reprezentant - presedinte asociatie proprietari. ... Constantin Brancoveanu Constantin Brancoveanu Dovada calitatii de reprezentant - presedinte asociatie proprietari. Ce anume trebuie depus la instanta, impreuna cu plangerea impotriva unui pv de ... (vezi toată discuția)