prescriptia implinita:
a)poate fi invocata de instanta din oficiu;
b)nu poate fi aplicata de instanta din oficiu;
c)nu poate face obiectul unei renuntari valabile din partea celui in favoarea caruia a operat; #-o
Plata facuta de debitor ramane una valabila...chiar dupa implinirea termenului de prescriptie...
Actiunea ramane fara obiect..:D
A..si cheltuielile de judecata...le suporta creditorul, daca a promovat actiunea dupa implinirea termenului de prescriptie...;)
Nu face nimic...:giggle: Ramane invocata ca act procedural pe care il putea exercita (asa cum aratam, prevederea este dispozitiva, iar nu imperativa), dar constata efectuarea unei plati valabil facute, iar invocarea prescriptiei devenita caduca, fara a mai produce efecte pentru parti, datorita tocmai lipsei cauzei, intervenite ulterior invocarii acesteia. Revin cu precizarea ca exceptia invocata intr-o asemenea situatie, nu are caracterul juridic al unei aparari ci numai pe acela al unui act procedural pe care instanta il poate exercita in virtutea rolului sau activ si al dreptului si obligatiei (in acelasi timp) atat functionale cat si constitutionale de respectare a legalitatii. :bow: (dar ca obligatii, sunt prevazute prin norme imperative)
Lipsa consecintei juridice (pe care nu o neg), nu este relevanta, fiindca aceeasi lipsa a consecintei juridice se poate observa si in situatia in care partile dintr-un proces de divort se impaca, desi instanta a admis actiunea. Aceasta nu inseamna ca, desi se impaca, admiterea actiunii nu ar fi trebuit sa existe ca act procedural valabil si justificat in momentul exercitarii luil de catre instanta.
Desi intrebarea finala este cu adevarat interesanta (mai ales ca se doreste o usoara capcana :D ), instanta va constata (exact ca si in exemplul cu divortul :D ) efectuarea unei plati valabil facute ulterior constatarii prescriptiei si stingerea actiunii tocmai prin disparitia obiectului acesteia. Mai mult, daca plata se face de catre parat chiar si ulterior invocarii prescriptiei de catre instanta si pana la constatarea acesteia, apare si concluzia logica a acceptarii de catre debitor a existentei datoriei si plata acesteia, in mod voluntar, pe acelasi temei moral care a determinat instituirea prevederii legale de a considera valabila plata facuta voluntar de catre debitor dupa implinirea termenului prescriptiei.