Autoritățile iau noi măsuri pentru consolidarea imobilelor în stare de degradare fizică, după ce, în iulie 2022, a fost oficializată legea prin care se creează cadrul pentru programul național de consolidare a clădirilor cu risc seismic ridicat, iar în noiembrie au fost oficializate și normele de aplicare ale acestei legi. Potrivit Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA), programul demarează azi, astfel încât clădirile cu risc seismic ridicat deținute de persoane fizice și firme să poată fi incluse în programul ce permite consolidarea lor pe banii statului, după principiul "primul venit - primul servit". Totuși, cei care le vor vinde înainte de trecerea unei anumite perioade de timp vor trebui să dea înapoi toți banii primiți pentru consolidare. Citește articolul
Consolidarea clădirilor cu risc seismic ridicat, indiferent dacă sunt deținute de persoane fizice sau firme, se va putea face în curând, așa cum s-a stabilit în vară, cu bani de la stat. Banii vor putea fi folosiți atât pentru lucrări de consolidare seismică, cât și pentru lucrări destinate creșterii eficienței energetice. Citește articolul
În vară, autoritățile au creat cadrul legal pentru lansarea unui program național de consolidare a clădirilor cu risc seismic ridicat. Acum câteva zile au apărut și normele de aplicare, care se vor aplica însă de la 1 ianuarie 2023, ceea ce înseamnă că, în curând, vor putea fi ceruți bani de la stat și pentru consolidarea clădirilor de locuințe cu risc seismic ridicat deținute de persoane fizice. Citește articolul
Închirierea sau darea spre folosință a locuințelor situate în clădiri încadrate în clasa I de risc seismic sau, după cum li se spune în mod frecvent, clădiri cu bulină nu va fi supusă niciunei interdicții, urmând să fie posibilă în continuare, ca și până acum. Propunerea de interdicție a fost eliminată de parlamentari din proiectul de lege care o conținea și care a fost oficializat joi. Citește articolul
Până în vara anului 2024, toate creșele, grădinițele, școlile, dar și spitalele ori policlinicile construite înainte de 1978 vor trebui expertizate tehnic, pentru încadrarea lor într-o clasă de risc seismic și stabilirea măsurilor ce trebuie luate pentru reducerea riscului seismic, potrivit unei legi publicate în Monitorul Oficial chiar azi. Interesant e că legea a fost oficializată chiar în ziua în care se împlinesc 45 de ani de la cutremurul din 1977, ce a dus la moartea a peste 1.500 de persoane. Citește articolul
Pentru că România se află într-una dintre zonele europene cu activitate seismică importantă, iar autoritățile de la noi au stabilit ca obiectiv, atât prin programul de guvernare, cât și prin Planul Național de Redresare și Reziliență, reducerea riscului seismic al clădirilor existente, se propune acum, printr-un proiect pus recent în dezbatere la Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA), stabilirea unei Strategii Naționale de Reducere a Riscului Seismic. Prin această strategie, autoritățile vor ca toate imobilele de la noi să aibă o rezistență crescută la cutremure până în 2050, lucru obținut inclusiv prin consolidarea acestora. Citește articolul
În ultimele 30 de zile, autoritățile au verificat imobilele bucureştene încadrate în clasa I de risc seismic pentru a vedea în ce măsură este respectată interdicţia de a desfăşura activităţi publice în aceste clădiri, conform unui comunicat de presă recent. Inspectorii Primăriei Capitalei au descoperit că, în prezent, încă se mai desfășoară activități economice în unele clădiri cu bulină roşie. Citește articolul
Duminică a intrat în vigoare actul normativ care interzice desfăşurarea de activităţi publice în clădirile încadrate în clasa I de risc seismic. În caz contrar, autorităţile locale pot aplica amenzi de zeci de mii de lei. Este vorba, în principal, de toate spaţiile publice din aceste construcţii în care au loc activităţi ce implică aglomerări de persoane, cum ar fi cele comerciale, turistice sau de divertisment. Având în vedere introducerea bruscă a interdicţiei şi lipsa de claritate a noilor prevederi, această măsură ridică mai multe semne de întrebare, iar impactul actului normativ riscă să fie mai mare decât au intuit legiuitorii. Citește articolul