ACCES PREMIUM
Abordarea neconvingătoare din trecut a autorităților din România cu privire la reducerea deficitului bugetar, care a ajuns la 9,3% din PIB în 2024 și continuă să rămână la un nivel ridicat și în 2025, a determinat instituțiile europene să emită informări potrivit cărora țara noastră nu a implementat soluții eficiente pentru corectarea deficitului și să avertizeze că această stare de fapt
„deschide calea unor posibile măsuri suplimentare în cazul în care România nu acționează rapid pentru a-și reduce dezechilibrele bugetare”. Și deși, în cea mai recentă comunicare, din 23 iunie 2025, Comisia Europeană (CE) propune 15 octombrie 2025 ca dată până la care țara noastră să ia măsuri eficiente de corectare a deficitului excesiv, factorii de decizie trebuie să acorde atenție condițiilor care însoțesc această propunere, în special cu privire la restrângerea cheltuielilor publice.
Citește articolul
ACCES GRATUIT
Dan Năstase
în
Editorial
Consilier juridic specializat în relații de muncă,
10 Iunie 2025
|
950
| Timp de citire: 4 min.
România se află într-un moment economic delicat, marcat de un deficit bugetar în creștere, o datorie publică alarmantă și întârzieri în reformele esențiale. Cea mai recentă analiză a Consiliului UE atrage atenția asupra riscurilor majore cu care se confruntă țara și conturează un avertisment clar: fără măsuri urgente și consistente, dezechilibrele actuale riscă să se adâncească și mai mult. Într-un limbaj sobru, dar lipsit de echivoc, instituțiile europene transmit că stabilitatea economică și socială depind, acum mai mult ca oricând, de voința reală de a schimba direcția.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Date pe înțelesul tuturor
În primăvara anului 2025, România se afla din nou în centrul unei atenții serioase la Bruxelles. Pentru a înțelege de ce, trebuie să ne întoarcem la începutul crizei: în 2019, când planurile bugetare ale Guvernului au prevăzut un deficit peste 3% din PIB, Comisia Europeană și Consiliul Uniunii Europene au declanșat pentru prima dată procedura privind deficitul excesiv (EDP). Citește articolul
ACCES GRATUIT
O ordonanță de urgență prin care se aprobă cadrul de competențe digitale pentru cetățenii României, denumit DigCompRo, a fost recent oficializată. Cadrul respectiv are rolul de a standardiza și orienta dezvoltarea abilităților digitale la nivel național, aliniindu-le cerințelor Uniunii Europene și sprijinind obiectivele de transformare digitală asumate de țara noastră prin PNRR. Documentul detaliază structura DigCompRo, care include șase domenii principale de competențe, precum și nivelurile de performanță asociate acestora.
Citește articolul
ACCES GRATUIT
Un nou set de reguli privind etica și conduita în funcțiile de demnitate publică a fost introdus în Codul administrativ, printr-o lege apărută recent în Monitorul Oficial. Actul normativ vine ca urmare a unui angajament asumat de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și este aliniat recomandărilor formulate de organisme internaționale precum Grupul de State împotriva Corupției (GRECO) și Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE). Noile reguli stabilesc obligații clare pentru membrii Guvernului și alți înalți demnitari în ceea ce privește primirea cadourilor, declararea intereselor personale și transparența întâlnirilor oficiale cu reprezentanți ai unor entități private sau organizații neguvernamentale, inclusiv prin înregistrarea acestora într-un registru public. Citește articolul
ACCES GRATUIT
Ordonanța de urgență care modifică legislația referitoare la campania națională de împădurire și reîmpădurire, prevăzută în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), a fost recent oficializată și a intrat în vigoare începând cu 10 aprilie. Documentul majorează prima acordată celor care plantează copaci pe suprafețele de teren pe care le dețin, suma fiind majorată de la 456 euro anual pe hectar, cât era până acum, la 640 euro. Citește articolul
ACCES GRATUIT
Doar unul din patru români are competențe digitale de bază, iar România rămâne la coada clasamentului european privind digitalizarea serviciilor publice, cu 52 de puncte față de media UE de 79. Deși se alocă fonduri considerabile prin PNRR pentru digitalizare. Site-urile instituțiilor publice sunt greu de navigat, lipsite de structură coerentă și transparență reală, transformând digitalizarea într-un simplu „dumping de informații legislative” în format text, fără orientare spre nevoile cetățeanului.
Citește articolul
ACCES GRATUIT
Guvernul României propune în dezbatere un nou cadru național pentru competențele digitale, în încercarea de a reduce decalajul dintre procentul descrie accesul la internet și cel care descrie abilitățile reale ale cetățenilor. În ciuda investițiilor masive în digitalizare și echipamente, nivelul competențelor digitale rămâne scăzut, ridicând semne de întrebare cu privire la eficiența resurselor alocate până în prezent.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Date pe înțelesul tuturor
Vinerea aceasta, Fondul Monetar Internațional (FMI) va publica datele cu privire la evoluția economiei la nivel mondial. Fiecare țară urmează să primească prognoze referitoare la creșterea economică, deficitul și îndatorarea publică. Datele furnizate de FMI vor suplimenta planul bugetar-structural național pe termen mediu (2025 – 2031) publicat de Ministerul de Finanțe în octombrie 2024 în redactarea bugetului pe anul curent.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Măsurile de creștere a fiscalității din ordonanța-trenuleț sunt foarte probabil doar un preambul al deciziilor de majorare a taxelor care se vor lua în 2025. Motivul este evident: deficitul bugetar trebuie să coboare cu două puncte procentuale din PIB față de nivelul înregistrat în 2024, ceea ce ar însemna cam 40 miliarde de lei, în condițiile în care deocamdată ordonanța controversată îngheață cheltuielile bugetare, face câteva reglaje ale acestora și majorează unele taxe.
Citește articolul
avocatnet.ro explicăm legislația
Deloitte România 
Radu Stochița 
Cristian Stanescu 
Cristina Iacob 
PwC România