Abordarea neconvingătoare din trecut a autorităților din România cu privire la reducerea deficitului bugetar, care a ajuns la 9,3% din PIB în 2024 și continuă să rămână la un nivel ridicat și în 2025, a determinat instituțiile europene să emită informări potrivit cărora țara noastră nu a implementat soluții eficiente pentru corectarea deficitului și să avertizeze că această stare de fapt „deschide calea unor posibile măsuri suplimentare în cazul în care România nu acționează rapid pentru a-și reduce dezechilibrele bugetare”. Și deși, în cea mai recentă comunicare, din 23 iunie 2025, Comisia Europeană (CE) propune 15 octombrie 2025 ca dată până la care țara noastră să ia măsuri eficiente de corectare a deficitului excesiv, factorii de decizie trebuie să acorde atenție condițiilor care însoțesc această propunere, în special cu privire la restrângerea cheltuielilor publice. Citește articolul
Într-un context marcat de incertitudine politică și fiscală, statul român se confruntă cu o realitate tot mai apăsătoare: creșterea explozivă a cheltuielilor cu dobânzile. În primul trimestru al anului 2025, România a plătit peste 12,5 miliarde lei doar pentru dobânzi – echivalentul a 6,8% din totalul cheltuielilor bugetare. Este o creștere cu 64% față de aceeași perioadă a anului trecut, un ritm amețitor care devansează toate celelalte categorii de cheltuieli, inclusiv cele de personal sau pentru investiții. Citește articolul
Pentru a reduce deficitul bugetar pe final de an, Guvernul a stabilit, printr-o ordonanță apărută recent, care conține și o nouă amnistie fiscală, că instituțiile publice și angajații de la stat nu mai pot face anumite cheltuieli. De pildă, bugetarii nu mai pot primi combustibili pentru a călători în concediul de odihnă, iar instituțiile nu mai pot face anumite cheltuieli, inclusiv pe cele legate de consultanță sau pregătire profesională. Citește articolul
Mai multe taxe precum cele de permis sau de pașaport pot fi plătite online, prin platforma ghiseul.ro, după ce ordonanța de urgență a Guvernului ce conține măsura a fost oficializată marți. Citește articolul
Legea bugetului de stat pentru anul 2019 a fost promulgată vineri de președintele României, după ce Parlamentul a adoptat-o miercuri pentru a doua oară, iar tot vineri a ajuns și în Monitorul Oficial. Șeful statului a reclamat legea la Curtea Constituțională a României (CCR), care însă a respins sesizarea, motiv pentru care acesta a cerut reexaminarea în Parlament, însă tot fără rezultat: textul a fost adoptat de parlamentari în urma reexaminării fără nicio modificare. Citește articolul
Modificările fiscale în privința impozitării microîntreprinderilor, precum și creșterea salariului minim brut pe economie sunt două măsuri vizate de către Executiv pentru anul viitor, fiind incluse în proiecte de acte normative lansate, pentru moment, în dezbatere publică. Corelate, schimbările anunțate pentru începutul anului viitor vor avea un impact evident asupra salariaților, a mediului de afaceri, dar și asupra veniturilor bugetare ale statului. Creșterea salariului minim brut pe economie afectează un număr mare de angajați, iar creșterea plafonului pentru microîntreprinderi va avea efecte asupra unui procent de 80% din companiile din România. Citește articolul
Exista o discutie publica din ce in ce mai aprinsa, in legatura cu efectele Ordonantei de Urgenta nr. 9 din 2017, care, printre altele, suspenda aplicarea unor articole din Legea finantelor publice, articole privitoare la creditele de angajament, pana la 1 ianuarie 2018. Pentru ca problema este una extrem de complicata, am incercat sa o abordam cat mai simplu, pe intelesul tuturor. Citește articolul
Ministerul Finantelor Publice (MFP) a publicat ieri proiectul de buget de stat pe 2014 in care detaliaza sursele de venituri si cheltuielile pe care le va face anul viitor. Printre masurile economice luate in calcul in construirea bugetului pe anul viitor se numara cresterea salariului minim si a pensiilor, precum si majorarea accizelor la carburanti. De asemenea, microintreprinderile vor plati un nou impozit, iar persoanele juridice vor avea de achitat un impozit pe constructiile speciale, care in prezent nu sunt impozitate. Citește articolul
Sumele incasate din amenzile contraventionale din domeniul rutier vor intra in totalitate la bugetul de stat, dupa ce un act normativ in acest sens a intrat in vigoare. Aceasta in conditiile in care, pana in prezent, 90% din acesti bani reveneau CNADNR si erau folositi, in exclusivitate, pentru finantarea lucrarilor de constructie, modernizare, intretinere si reparatie a drumurilor nationale. Citește articolul
Statul va suporta corectiile financiare care se aplica pentru neregulile constatate la proiectele derulate cu fonduri europene, potrivit unei ordonante care urmeaza sa intre in vigoare pe 2 august. Guvernul a stabilit prin acest act normativ ca va plati corectii financiare pentru proiectele care au la baza anumite contracte de achizitie publica, insa nu a precizat sumele care vor fi suportate de la bugetul de stat. Citește articolul