Firmele care prelucrează date personale trebuie să se conformeze prevederilor Regulamentului general privind protecția datelor (GDPR). Esența acestor obligații este că orice prelucrare (adică orice activitate care vizează datele unei persoane) poate să se facă doar în anumite condiții predeterminate, nefiind permisă prelucrarea altcumva. Printre aceste condiții, se numără și cea privind temeiul prelucrării. Adică o firmă poate să prelucreze datele unei persoane doar dacă are un temei - limitativ prevăzut în GDPR. Două astfel de temeiuri pe care le-ar putea folosi, în mod constant o firmă în derularea activității ei, sunt cel al interesului legitim și cel al consimțământului persoanei vizate de prelucrare. Este foarte important, totuși, pentru o firmă să știe când poate folosi temeiurile în cauză. Citește articolul
Persoanele fizice care prelucrează date personale pot fi sancționate în baza Regulamentului general privind protecția datelor (GDPR), ce prevede amenzi de ordinul milioanelor de euro pentru încălcările prevederilor sale. Sancțiunile din sfera GDPR pot fi aplicate persoanelor fizice numai dacă prelucrarea datelor se realizează în afara unei activități exclusiv personale sau domestice. Citește articolul
Autoritățile din domeniul protecției datelor personale au aplicat recent a patra amendă din România pentru nerespectarea Regulamentului general privind protecția datelor (GDPR). Sancțiunea de 2.500 de euro a fost dată unei firme care n-a informat în prealabil că va folosi camere video de supraveghere. Totodată, aceasta a publicat la avizierul propriu CNP-urile salariaților. Citește articolul
De când a intrat în vigoare Regulamentul general privind protecția datelor (GDPR), firmele sunt mult mai precaute în ceea ce privește prelucrarea datelor personale. Unul din lucrurile la care se uită, în acest context, este temeiul pentru prelucrarea unor date. Fiind cel mai la îndemână pentru protejarea intereselor firmelor, temeiul interesului legitim reprezintă o astfel de justificare care permite prelucrarea de date. Ce se întâmplă, însă, când la mijloc nu mai e vorba de date „obișnuite”, ci de date sensibile? Adică date precum cele referitoare la sănătatea unei persoane sau la orientarea ei sexuală. Mai poate o persoană juridică să prelucreze astfel de date, în baza interesului ei legitim? Răspunsul depinde de mai mulți factori, precum caracterul ei (profit sau non-profit) sau relația dintre persoana juridică ce face prelucrarea și persoana ale cărei date sunt vizate. Citește articolul
O firmă se descurcă atât de bine pe cât sunt de dorite produsele sau serviciile acesteia. Astfel, este în interesul acesteia de a-și îmbunătăți constant produsul sau serviciul oferit. Pe de o parte, pentru a-și menține clienți pe care deja îi are și, pe de alta, pentru a obține clienți noi. Trăim într-o perioadă în care o firmă are mai multe informații decât niciodată pe care le poate folosi în astfel de scopuri. Un exemplu relevant este prelucrarea de date personale ale clienților, pentru a înțelege ce preferințe au aceștia și a modela produsul sau serviciul oferit în cosecință. Însă cum, în România, prelucrarea de date personale se poate face doar în acord cu Regulamentul general privind protecția datelor (GDPR), firmele sunt nevoite să respecte prevederile acestuia. Astfel, este important pentru o firmă să știe cum poate prelucra date în scopul de a oferi produse sau servicii cât mai bune și mai de calitate clienților. Citește articolul
Regulamentul general privind protecția datelor (GDPR) prevede că prelucrarea datelor personale, de către companii, se poate face doar în anumite cazuri predeterminate. Unul din aceste cazuri este cel în care firma care face prelucrarea are un interes legitim în acest sens. Totuși, pentru că interesul legitim nu poate fi folosit ca o justificare pentru orice activitate care vizează datele personale ale unei persoane, este important de înțeles care sunt cazurile în care o firmă va putea argumenta, cu succes, că a avut un interes legitim care să îi permită prelucrarea de date. O astfel de situație poate apărea când compania are un interes de a-și proteja infrastructura informatică de atacuri sau de cazuri când are loc un acces neautorizat. Citește articolul
Regulamentul general privind protecția datelor (GDPR) stabilește care sunt condițiile în care o firmă ar putea prelucra date personale. În concret, Regulamentul enumeră o serie de temeiuri pe care o firmă le-ar putea folosi pentru a justifica prelucrarea de date personale. Unul din acele temeiuri se referă la interesul legitim al firmei și poate avea o importanță foarte ridicată în practică, întrucât permite luarea în considerare a situației specifice a unei companii. O astfel de posibilitate este necesară în domeniul bancar, financiar și al serviciilor de plăți, din cauza naturii și elementelor acestui sector. Citește articolul
După o perioadă de mai bine de un an de la intrarea în vigoare, pe 25 mai 2018, a Regulamentului privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date (GDPR), asistăm la o nouă perioadă de efervescență declanșată de primele amenzi aplicate pentru nerespectarea prevederilor GDPR de către Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP). Citește articolul
Magazinele care vor să instaleze sisteme de monitorizare video, pentru protejarea de vandalism sau furturi, trebuie s-o facă numai dacă documentează mai întâi existența unor pericole reale în zona în care desfășoară activitate. Așa reiese dintr-un proiect de ghid al Comitetului European pentru Protecția Datelor (EDPB), care este pregătit pentru interpretarea legislației datelor personale. Citește articolul
Regulamentul general privind protecția datelor (GDPR) prevede condițiile în care pot fi prelucrate datele personale, de către firme. Ca regulă, prelucrarea este permisă doar în anumite contexte. Un astfel de context este interesul legitim al companiei care prelucrează. Însă, pentru a fi aplicabil acest temei, este necesar ca interesul companiei să îl depășească pe cel al persoanei vizate de prelucrare de a nu îi fi utilizate datele personale. Un domeniu în care ar putea fi vorba de o aplicare extinsă al interesului legitim este cel al relațiilor de muncă. Citește articolul