Firmele care investesc în practici și măsuri de conformare cu legislația privind protecția datelor (în principal, Regulamentul general privind protecția datelor- GDPR) nu trebuie să suporte doar o creștere a costurilor de conformare și mai multe posibile presiuni din partea autorităților. Există și avantaje și, se pare, unele sunt de ordin concurențial: un studiu a demonstrat că acele companii care îndeplinesc cerințele de conformitate cu legislația relevantă pentru protecția datelor beneficiază de o încredere sporită din partea clienților și de creșterea veniturilor. Citește articolul
Protecția oferită de Regulamentul general privind protecția datelor (GDPR) poate să se extindă, în anumite situații, și asupra unor elemente ce nu vizează, în mod necesar, date personale, conform Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE). Aceasta a reținut, referitor la „cookies” (mecanisme de urmărire a activității vizitatorului unui site, atât pe site-ul în cauză, cât și pe internet, în general), că protecția împotriva ingerinței acestora în sfera privată a persoanelor nu ține de problema prelucrării de date personale, de către acele „cookies”, în concret. Ea ține de faptul că astfel de mecanisme ascunse ar putea constitui o ingerință în viața privată a persoanelor vizate. Citește articolul
Măsura cumpărării de cartele preplătite doar pe baza unui act de identitate ar putea fi eliminată din legislație, fiind propusă pentru abrogare într-un proiect legislativ ce a primit chiar astăzi votul favorabil al senatorilor. Guvernul a introdus condiționarea vânzării cartelelor preplătite de prezentarea buletinului la începutul lunii septembrie 2019. Citește articolul
Administratorii de site-uri web trebuie să se asigure că folosirea de „cookie-uri” pe paginile administrate se face doar cu consimțământul expres și activ al vizitatorilor acelui site, a decis Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE). Acest lucru înseamnă că nu va fi îndeplinită condiția unui consimțământ valabil dacă utilizatorul este notificat de plasare de „cookies” pe terminalul acestuia, prin prebifarea unei casuțe pe care acesta poate să o debifeze (sistemul „opt-out”). Citește articolul
Regulamentul general privind protecția datelor (GDPR) și prevederile acestuia referitoare la date sensibile (precum orientarea sexuală sau apartenența la un sindicat, de exemplu) se aplică și celor care administrează motoare de căutare, a decis Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE). Astfel, dacă în urma unei căutări pe Google, de exemplu, găsiți link-uri către pagini care conțin date personale sensibile despre dumneavoastră, puteți cere dezindexarea rezultatelor (adică înlăturarea link-urilor către paginile în cauză din rezultatele căutării). Citește articolul
Conformarea cu Regulamentul general privind protecția datelor (GDPR) este complexă: ea nu presupune doar faptul că prelucrarea datelor trebuie făcută în conformitate cu prevederile GDPR. De asemenea, ea presupune și faptul că integritatea datelor deținute și confidențialitatea lor, de exemplu, trebuie asigurate. Și singura modalitate prin care acest lucru se poate întâmpla este prin actualizarea constantă a cadrului de securitate. Citește articolul
Regulamentul general privind protecția datelor (GDPR) prevede că o firmă poate să prelucreze date personale în baza interesului ei legitim. Pentru aceasta, însă, acea firmă trebuie să îndeplinească o serie de condiții. Una din acele condiții se referă la faptul că interesele, drepturile și libertățile fundamentale ale persoanei vizate de prelucrare nu trebuie să „prevaleze” față de interesul legitim al companiei care prelucrează date. Iar acele interese, drepturi și libertăți pot fi foarte vaste. Citește articolul
Deși Regulamentul general privind protecția datelor (GDPR) le permite persoanelor ale căror date le prelucrați să obțină o copie după aceste date (e vorba de dreptul de acces), este important să aveți implementate măsuri prin care să preveniți încercări ilegale ale unor persoane de a obține informații despre alții. Acest lucru este important, întrucât un studiu arată că este ușor pentru unele persoane să își asume identitatea altora și, sub pretextul exercitării dreptului de acces, să obțină divulgarea datelor celor din urmă. Citește articolul
Cartelele preplătite se vor putea cumpăra, începând cu ianuarie 2020, doar pe baza unui act de identitate. Măsura oficializată recent va ajuta, potrivit inițiatorilor, la o localizare mai bună a celor ce apelează serviciile de urgență, dar și la reducerea numărului de apeluri abuzive făcute la 112. Totuși, așa cum cum susțin mai mulți specialiști, printre care și cei de la Asociația pentru Tehnologie și Internet, vânzarea de cartele preplătite doar cu buletinul nu are doar părți bune, ci poate aduce și câteva probleme. Citește articolul
Firmele de telefonie mobilă sunt obligate ca, până la sfârșitul lunii august 2020, să identifice toți posesorii de cartele preplătite din România, potrivit unui act normativ al Guvernului oficializat recent. În acest sens, ele vor trebui să înregistreze datele personale ale tuturor celor care dețin cartele preplătite la acea dată, inclusiv ale celor care le-au cumpărat înainte de 1 ianuarie 2020, moment din care cartelele preplătite nu se vor mai vinde fără buletin. Citește articolul