Pentru transparentizarea informațiilor de interes public și accesul mai facil al cetățeanului la acestea, autoritățile și instituțiile publice vor fi obligate să publice și să comunice toate informațiile și datele de interes public în format electronic, potrivit unui proiect legislativ ce a primit de curând un raport suplimentar favorabil la Camera Deputaților (for decizional în acest caz), după ce fusese propus pentru adoptare și în 2021. În cazul în care nu vor respecta aceste noi obligații, atât șeful compartimentului de relații publice, cât și cel al instituției vor putea fi sancționați cu amenzi de până la 2.500 de lei. Citește articolul
Pentru servicii digitale pentru care plătim cu datele noastre personale, precum serviciile oferite de platformele de comunicare socială (WhatsApp, Facebook etc.), cele de e-mail sau de stocare în cloud, din 28 mai, protecția consumatorului urmează să fie extinsă printr-o ordonanță de urgență recent apărută. Practic, asta înseamnă o protecție oarecum similară celei de care beneficiem în raport de prestarea altor servicii sau furnizării anumitor produse. Citește articolul
Dreptul de a fi uitat sau dreptul la ștergerea datelor reprezintă unul din elementele de bază ale Regulamentului general privind protecția datelor (GDPR), iar încălcarea acestui drept unei persoane de către un operator de date îi poate aduce ultimului o amendă. Așa s-a întâmplat în cazul unui operator din România care nu a răspuns unor solicitări repetate venite din partea unui client care și-a exercitat dreptul de ștergere a datelor sale personale. Citește articolul
Atunci când aplică pentru diverse poziții, firmele nu trebuie să le ceară candidaților chiar orice fel date, orice fel de documente și, mai ales, nu ar trebui să le ceară copii de pe buletin când nici măcar nu au certitudinea că vor semna cu aceștia un contract de muncă. Dacă aceste date au fost cerute și au fost date de către candidați ei pot să ceară după trecerea procesului de selecție ștergerea lor din moment ce nici măcar nu s-a formalizat o relație de muncă. Citește articolul
O nouă amendă dată de Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP) pentru lipsa unor măsuri tehnice și organizatorice adecvate la locul de muncă și pentru lipsa instruirii angajaților vizează, de această dată, accesul nepermis la datele de natură salarială ale unor actuali și foști angajați. Amenda readuce în discuție două aspecte importante: o dată, că firmele vizitate de ANSPDCP trebuie să vină cu dovezi concrete că au instruit salariații, dar și că, atunci când vine vorba de cuantumul salariului, nu vorbim doar de o problemă din sfera protecției datelor personale, ci și de o potențială abatere disciplinară a celui care e permis încălcarea confidențialității acestor date. Citește articolul
Datele cu caracter personal pot fi păstrate doar atâta timp cât este nevoie de ele pentru a atinge scopurile pentru care sunt prelucrate, în conformitate cu principiul limitării stocării datelor, potrivit Regulamentului UE 679/ 2016 (GDPR). Păstrarea lor pentru perioade nelimitate de timp sau doar „pentru orice eventualitate” este, prin urmare, contrară acestui principiu. Citește articolul
În acest an, la mai mult de zece ani de la anteriorul, se desfășoară un nou recensământ al populației și locuințelor, ce are ca scop stabilirea numărului de locuitori ai țării noastre și a structurii populației. Prelucrarea datelor personale trebuie făcută, și în cazul recensământului din acest an, cu respectarea regulilor și drepturilor stabilite de Regulamentul general privind protecția datelor (GDPR). Totuși, din cauza caracterului special al prelucrărilor, nu toate drepturile stabilite de GDPR vor putea fi respectate la prelucrarea datelor personale înregistrate în cadrul recensământului. Detaliem mai jos. Citește articolul
Instituțiile publice de la noi vor cere și prelucra mai puține date personale, dacă o propunere legislativă înregistrată miercuri la Senat va ajunge să se aplice. Printre altele, instituțiile publice vor mai putea cere doar date de identificare precum nume, prenume, cod numeric personal (CNP) ori detalii privind actul de identitate, în cazul persoanelor fizice, și denumirea și codul unic de identificare (CUI), în cazul firmelor. Astfel, regula minimizării prelucrării datelor personale, stabilită de Regulamentul general privind protecția datelor (GDPR), va fi aplicată și de către instituțiile publice. Citește articolul
Un proiect de lege ce vizează realizarea unei proceduri detaliate prin care orice persoana interesată să afle ce date personale dețin autoritățile și instituțiile publice (cum e Fiscul, de exemplu) despre ea să aibă acces la asemenea informații a primit miercuri raport negativ de la comisiile de specialitate ale Camerei Deputaților, ceea ce înseamnă că, de principiu, el va fi respins la votul decisiv din Parlament. Acest drept de acces la date personale nu este, neapărat, unul nou, fiind prevăzut și în Regulamentul general privind protecția datelor. Însă ce ar trebui să aducă nou proiectul de lege, care, din câte se pare, nu va ajunge să se aplice, este să faciliteze acest drept de acces, în relația cu autoritățile publice și să creeze o procedură uniformă. Citește articolul
Cartea de identitate electronică, ce conține o semnătură electronică calificată, va putea fi folosită în raport cu autoritățile statului din ultimul trimestru al anului 2024, cel mai târziu, potrivit unui anunț făcut marți de ministrul cercetării, inovării și digitalizării. În prezent, emiterea buletinelor electronice e posibilă, printr-un proiect pilot, doar în județul Cluj, urmând ca, cel mai probabil, până la finalul anului, toți cei care doresc să poată solicita noul model de act de identitate. Citește articolul