ACCES PREMIUM

Analiză Dragă Internet, uită-mă! O persoană își poate exercita dreptul de a fi uitată când motoarele de căutare prezintă informații eronate sau inexacte

Dreptul de a fi uitat nu reprezintă, în sine, nimic nou pe frontul prelucrării datelor cu caracter personal. Cu toate acestea, o decizie recent publicată de Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a tranșat unele potențiale controverse existente (încă) în ceea ce privește interpretarea și punerea în aplicare a acestui drept și, totodată, a obligațiilor tuturor operatorilor implicați, în special ale furnizorilor de motoare de căutare online. Citește articolul

ACCES GRATUIT

Datele persoanelor care primesc colete cu plata ramburs vor ajunge la Fisc. Însă dreptul de a fi uitat e inaplicabil în acest caz

În curând, informațiile legate de livrările de colete cu plata în sistem ramburs, trimise de comercianții online către clienți, vor ajunge lunar la Fisc. Și vor include și datele persoanelor fizice care primesc acele colete. În acest context, persoanele fizice trebuie să știe că vor cere degeaba Fiscului să le fie șterse datele, pentru că dreptul de a fi uitat, din Regulamentul general privind protecția datelor (GDPR), nu se aplică în această situație. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Autoritatea de protecție a datelor poate cere, din oficiu, ștergerea datelor prelucrate. Entitățile care le prelucrează sunt obligate să le șteargă și dacă nu li se cere asta de persoanele vizate

Chiar dacă cel căruia i s-au prelucrat datele nu a cerut ștergerea datelor personale, deși ar fi putut să o facă, entitatea care le-a prelucrat e obligată oricum să le șteargă, iar autoritatea de protecția datelor personale poate să oblige entitatea să le șteargă chiar și din oficiu. Citește articolul

ACCES GRATUIT

Cum faci ca datele tale personale să dispară din Google sau alte motoare de căutare online

Spuneam, în urmă cu câteva zile, că persoanele fizice au dreptul să ceară înlăturarea rezultatelor generate de Google sau de alte motoare de căutare online, dacă astfel de rezultate se referă la informații personale ale celor vizați de ele (ținând cont și de importanța informației, o informație cu adevărat relevantă putând duce la refuzul unei asemenea cereri). Persoanele care vor să obțină acest lucru trebuie doar să facă o solicitare în acest sens, în special în condițiile în care Google, de exemplu (fiind și cel mai relevant și folosit motor de căutare) oferă o procedură specifică pentru astfel de situații. Citește articolul

ACCES GRATUIT

Dreptul de a fi uitat pe motoarele de căutare online: Când pot cere asta persoanele fizice, în baza GDPR

Protecția datelor (în special cea garantată prin Regulamentul general privind protecția datelor - GDPR) se întinde cu privire la orice activitate ce ar putea expune o persoană fizică la divulgarea neautorizată a datelor ei. Mai precis, există situații când nu cel care a făcut publice anumite date (de exemplu, un site) creează cel mai mare risc pentru persoana vizată, ci o altă entitate ce facilitează accesul la acele date. De pildă, un motor de căutare online (de exemplu, Google, Yahoo etc.). De aceea, „dreptul de a fi uitat”, adică acel drept ce garantează înlăturarea datelor unor persoane de pe o anumită platformă, are o aplicabilitate specifică în ceea ce privește astfel de motoare de căutare. Citește articolul

ACCES GRATUIT

GDPR: Cum poate fi limitat dreptul românilor de a fi uitați

Dreptul de a fi uitat sau dreptul la ștergerea datelor reprezintă unul din elementele de bază ale Regulamentului general privind protecția datelor (GDPR). Practic, persoanele pot cere ca datele pe care cineva le deține despre ele să fie șterse. Acest lucru este cu atât mai relevant atunci datele respective sunt publice (de exemplu, ele apar pe site-ul web al unei reviste). Însă dreptul la ștergerea datelor nu este unul absolut și poate fi limitat pentru a garanta libertatea de exprimare, de exemplu. Citește articolul

ACCES GRATUIT

Protecția datelor personale în contextul „valizei”: De ce dreptul de a fi uitat nu se aplică presei

Unul dintre drepturile persoanei ale cărei date personale sunt prelucrate de diverse entități este să ceară ștergerea acelor date - dreptul de a fi uitat. Dreptul nu poate fi exercitat însă oricum și nu ne dă mână liberă să impunem cuiva ștergerea acelor date în absolut orice condiții. Ce se întâmplă însă dacă datele acelea fac obiectul unor materiale jurnalistice? Cum ar putea funcționa dreptul de a fi uitat în acest context? Mai greu, cu atât mai mult dacă vorbim de o persoană publică, de un context care prezintă un deosebit interes public sau dacă chiar persoana vizată și-a popularizat singură datele respective, pe rețelele sociale. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Excepții de la dreptul de a fi uitat

GDPR: Trei exemple de situații în care datele personale ale românilor nu pot fi șterse la cerere

Persoanele fizice au dreptul, potrivit Regulamentului general privind protecția datelor (GDPR), de a cere ștergerea datelor lor personale prelucrate de o companie. În mod obișnuit, firmele sunt obligate să le șteargă, dar în anumite situații acest lucru nu este posibil. Citește articolul

ACCES GRATUIT

Curiozități legislative

Dreptul de a fi uitat - ce înseamnă asta?

Dreptul de a fi uitat este un alt fel de a numi dreptul la ștergerea datelor personale, cuprins în Regulamentul general privind protecția datelor (GDPR). Nu este însă un drept absolut și nu funcționează în toate situațiile și în raport cu orice entitate care ne deține datele personale. De pildă, nu o să putem merge la starea civilă să cerem să fim uitați din registre. Citește articolul