ACCES PREMIUM
Faptul că în litigiile de muncă sarcina probei revine angajatorului nu este de natură să-l împiedice pe salariat să propună și să depună la dosarul cauzei propriile probe. În același timp, pe lângă înscrisurile pe care angajatorul poate fi obligat de instanță să le depună, atât salariatul, cât și angajatorul pot propune și audierea unor martori sau chiar un interogatoriu adresat părții adverse. În afara acestor probe, în unele situații pot fi admise ca probe și înregistrările audio, iar acest aspect a fost dezbătut și în cadrul întâlnirii președinților secțiilor pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale ale curților de apel din aprilie 2019.
Citește articolul
ACCES GRATUIT
Pentru că a făcut publică o listă nesecurizată cu o serie de date personale, ce putea fi accesată de oricine voia acest lucru, o persoană, care este, de fapt, secretarul unei filiale de sector a unui partid politic, a fost amendată de Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP) cu aproape 2.500 de lei, potrivit unui comunicat de joi al instituției.
Citește articolul
ACCES GRATUIT
În urmă cu câteva zile, a fost oficializată o hotărâre a Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ), prin care aceasta a interpretat infracțiunea de fals informatic, prin raportare la crearea unui profil de Facebook cuiva, fără permisiunea persoanei vizate. În acest context, prezentăm o serie de exemple de fapte penale și contravenționale care pot fi comise prin intermediul Facebook (sau a altei rețele de socializare), inclusiv posibilul fals informatic prin crearea unui profil altcuiva, fără permisiune.
Citește articolul
ACCES GRATUIT
Curtea Europeană a Drepturilor Omului a analizat, recent, în cazul unei plângeri împotriva Ungariei, legislația acesteia cu privire la publicarea numelui celor care au datorii fiscale ce depășesc o anumită sumă și nu le plătesc, precum și practica administrativă maghiară, în această privință. Deși informațiile respective erau publice (apărând pe pagina de internet a Fiscului maghiar), Curtea nu a considerat că acest lucru încalcă, în mod necesar, obligațiile pe care le au statele în baza Convenției Europene a Drepturilor Omului (mai ales obligația de a respecta dreptul la viață privată al persoanelor vizate, prin raportare la protecția intimității acelor persoane).
Citește articolul
ACCES GRATUIT
O decizie recentă a Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ), care vizează posibilitatea sancționării penale a celor care le creează altora conturi pe rețele de socializare, fără permisiunea celor din urmă, a fost publicată în Monitorul Oficial din 19 februarie. ICCJ a reținut că asemenea fapte pot duce la o pedeapsă penală. Însă, dacă cineva comite sau nu o infracțiune, depinde de situația concretă. Simpla creare a contului, folosind datele unei persoane, nu este suficientă pentru a atrage consecințe penale.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
O bancă din România a fost amendată cu 1.000 euro, de Autoritatea națională de protecție a datelor (ANSPDCP), din cauza nerespectării Regulamentului general privind protecția datelor (GDPR), în relația cu un mandatar (o persoană împuternicită), care prelucra date personale și le trimitea, în numele băncii, unei societăți de asigurări. Problema a fost că banca nu s-a asigurat că ar exista măsuri de securitate și organizatorice adecvate, ceea ce a dus la o transmitere eronată a datelor, de către persoana împuternicită.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Unul din cele mai periculoase incidente pentru datele personale colectate și arhivate de firme, breșa de securitate trebuie, de principiu, raportată imediat Autorității naționale de protecție a datelor. Regulamentul general privind protecția datelor (GDPR), însă, extinde obligația de informare (în situațiile în care ea există) și cu privire la persoanele afectate direct de acea breșă de securitate și care le-a compromis confidențialitatea datelor personale. Într-o situație din Polonia, o firmă a fost amendată cu 20.000 euro fix pentru că nu a informat persoanele afectate de breșă cu privire la acest incident de securitate.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Potrivit unui comunicat recent al Comitetului European pentru Protecția Datelor (EDPB), managerul unui magazin din Norvegia a filmat, cu camera telefonului, o înregistrare făcută de camerele de supraveghere a acelui magazin. Ulterior, el a distribuit filmarea (cea făcută cu telefonul) în diverse locuri. În schimb, cel amendat pentru acest lucru a fost angajatorul, din cauza lipsei unui cadru adecvat de securitate și a unui cadru organizațional, care să includă pregătirea și avertizarea angajaților și a colaboratorilor, în ceea ce privește respectul ce trebuie acordat datelor personale.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
GDPR și obligațiile firmelor
Pentru că nu afișa pe site-ul propriu o politică de confidențialitate, o firmă din Spania a fost amendată recent cu 5.000 de euro, pentru încălcarea obligațiilor de informare din Regulamentul general privind protecția datelor (GDPR). Chiar dacă Regulamentul nu menționează nicăieri, în cuprinsul său, conceptul de „
politică de confidențialitate”, deja se poate spune că s-a conturat o practică a firmelor ce prelucrează date de a-i informa pe cei care le accesează site-urile cum respectă legislația din domeniu, prin redactarea și publicarea unor politici de confidențialitate.
Citește articolul
ACCES GRATUIT
Chiar dacă și după ce ți-ai închiriat apartamentul rămâi, juridic, proprietar asupra lui, în realitate nu poți să faci aceleași lucruri pe care le-ai fi putut face dacă nu ți-ai fi dat acel apartament în chirie. De pildă, odată ce chiriașul tău s-a instalat acolo, locul respectiv devine casa lui, mai ales din perspectiva dreptului de a-i fi respectată intimitatea. Acest lucru înseamnă, printre altele, că, de principiu, nu poți să ai instalate camere de filmat în apartament, pentru a vedea ce se întâmplă acolo - deși, după cum spuneam, proprietatea rămâne a ta. Altcumva, riști amenzi ridicate.
Citește articolul
avocatnet.ro explicăm legislația
Dan Năstase 
Dragos Niculescu 
Alexandros Bakos 
