ACCES PREMIUM
Angajatorii care folosesc camere de supraveghere, pentru a asigura securitatea și siguranța unor zone, nu pot să le folosească și pentru supravegherea salariaților, consideră Autoritatea națională de protecție a datelor (ANSPDCP), în
recentul său raport de activitate pentru anul 2019. Motivul principal pentru care acest lucru este interzis de legislația privind protecția datelor (în principal, Regulamentul general privind protecția datelor - GDPR - și Legea nr. 190/2018, care stabilește condițiile în care salariații pot fi supravegheați) este că supravegherea video nu se poate face pentru un scop nedeclarat.
Citește articolul
ACCES GRATUIT
Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a decis, recent, că statele membre ale Uniunii Europene (UE), deci inclusiv România, nu pot să prevadă obligații generale pentru furnizorii de internet de a le trimite autorităților date de trafic pe internet sau date privind locația beneficiarilor serviciilor de internet, chiar dacă scopul e prevenirea criminalității sau se au în vedere interese de securitate națională. Astfel de obligații ar putea fi impuse, excepțional, doar dacă există pericole concrete și, în anumite situații specifice, dacă sunt luate suficiente măsuri de garanție cu privire la drepturile persoanelor vizate de acele date.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Recent, Autoritatea română de protecție a datelor (ANSPDCP) a publicat raportul de activitate pe anul 2019, unde a discutat și despre o serie de cazuri specifice de prelucrare de date și ce trebuie să știe cei care fac prelucrarea. O asemenea situație se referă la prelucrarea de date, de către cei care administrează hoteluri, pensiuni sau alte locuri de cazare. Un tip de prelucrare de date ce are loc, în repetate rânduri, în locuri de cazare, este colectarea și arhivarea codului numeric personal (CNP) al clienților.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
În procesul de recrutare a unui viitor salariat, angajatorul ar putea, teoretic, să prelucreze un număr ridicat de date personale, pentru a afla mai multe despre candidații pentru postul scos la concurs. Pe de altă parte, însă, Regulamentul general privind protecția datelor limitează serios posibilitățile de prelucrare a datelor, angajatorii trebuind să respecte anumite principii și reguli când încearcă să obțină informații despre candidați. Acest lucru este explicat și de Autoritatea română de protecție a datelor (ANSPDCP) în raportul pe anul 2019, publicat recent.
Citește articolul
ACCES GRATUIT
Publicat recent, raportul Autorității române de protecție a datelor (ANSPDCP) pe anul 2019 clarifică o serie de aspecte concrete legate de prelucrarea datelor în anumite contexte, inclusiv cum pot fi prelucrate datele biometrice ale persoanelor (amprentele, imagini cu fețele celor vizați și altele asemenea (în esență, date ce țin de aspectele biologice ale persoanei). Cei vizați trebuie să știe că prelucrarea de asemenea date este permisă de legislația specifică, însă garanțiile care există, pentru a se evita abuzurile, sunt sporite.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
O modalitate de prelucrare a datelor ce poate divulga locația unei persoane are loc prin colectarea și accesarea informațiilor obținute prin GPS. În acest context,
Autoritatea română de protecție a datelor (ANSPDCP) a specificat, în cadrul raportului de activitate pe 2019 publicat recent pe site-ul propriu, în ce condiții este permisă prelucrarea datelor prin asemenea tehnologii. Practic, problema prezintă relevanță mai ales pentru angajatori și salariați, în condițiile în care primii i-ar putea monitoriza pe cei din urmă prin GPS.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Tipărirea codului numeric personal și adresa persoanei care a efectuat plata printre detaliile trecute pe extrasele de cont ale unei bănci sau transmiterea la adrese de e-mail greșite, din cauza unei erori apărute la aplicația utilizată de o bancă, a unor date personale, inclusiv valoarea salariului unor clienți sunt doar două dintre încălcările legislației ce au fost sancționate, în 2019, de către Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP), potrivit unui raport publicat luni.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Capacitatea rețelelor sociale de a colecta datele utilizatorilor lor (fie direct, în urma divulgării acestora de către utilizatori - de exemplu, o persoană care oferă date despre ea însăși pe Facebook sau pe LinkedIn -, fie indirect, prin observarea comportamentului - de exemplu, pagini vizitate) este foarte vastă. Astfel, ar putea pune probleme din perspectiva respectării legislației privind protecția datelor (în special a Regulamentul general privind protecția datelor - GDPR). Problema devine cu atât mai serioasă cu cât exploatarea datelor respective poate fi folosită pentru trimiterea de mesaje personalizate, aspect analizat de Comitetul European pentru Protecția Datelor (CEPD) într-un ghid recent.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Coronavirus
Firmele sau instituțiile care folosesc termocamere pentru a măsura temperatura persoanelor care intră într-o clădire sunt obligate să respecte Regulamentul general privind protecția datelor (GDPR). Asta deoarece, conform autorităților europene, vorbim de o prelucrare de date făcută total sau parțial prin mijloace automatizate, în contextul epidemiei de coronavirus.
Citește articolul
ACCES GRATUIT
Asociațiile de proprietari au ajuns, din nou, în atenția Autorității române de protecție a datelor (ANSPDCP), după ce Autoritatea a sancționat o astfel de asociație cu 500 de euro pentru prelucrare ilegală de date, prin filmarea unei persoane și afișarea imaginii ei la avizierul blocului. În plus, asociației respective i s-a impus și să adopte măsuri adecvate de securitate pentru imaginile captate de camera video din bloc și să se asigure că numărul persoanelor care au acces la filmări este cât mai redus posibil.
Citește articolul
avocatnet.ro explicăm legislația
Alexandros Bakos 
Dragos Niculescu 
Alexandru Boiciuc 