avocatnet.ro 
Legea nr. 129/2019 pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului a intrat în vigoare pe 21 iulie și e noua reglementare în materie, înlocuind Legea nr. 656/2002.
La fel ca și până acum, anumite entități (precum băncile, avocații, notarii, asociațiile sau fundațiile) trebuie să păstreze documentele rezultate în urma relațiilor cu clienții lor, pentru a arăta că și-au respectat obligațiile de cunoaștere a clientelei, în vederea prevenirii spălării de bani și a finanțării terorismului. Dacă încalcă această obligație de arhivare a actelor, persoanele fizice riscă o amendă cuprinsă între 25.000 lei la 150.000 lei (sau avertisment), comparativ cu amenzile cuprinse între 15.000 și 50.000 de lei, prevăzute în vechea lege. Dacă e vorba de persoane juridice, limita maximă a amenzii, stabilită la 150.000 se majorează cu 10% din veniturile totale raportate la perioada fiscală încheiată, anterioară datei întocmirii procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției.
O altă schimbare importantă este că noua lege stabilește mult mai specific (deși doar exemplificativ) ce documente ar fi relevante pentru demonstrarea îndeplinirii obligațiilor de cunoaștere a clientelei:
- copii ale documentelor de identificare;
- monitorizări și verificări efectuate, inclusiv informațiile obținute prin mijloacele de identificare electronică necesare pentru respectarea cerințelor de cunoaștere privind clientela.
De asemenea, noua lege face referire la tipurile de documente care ar putea fi relevante pentru demonstrarea respectării prevederilor de cunoaștere a clientelei:
- fișe de cont;
- corespondență comercială;
- rezultatele oricărei analize efectuate în legătură cu clientul, de exemplu solicitările pentru a stabili istoricul și scopul tranzacțiilor complexe, neobișnuit de mari.
Pentru comparație, vechea lege prevedea doar necesitatea de a păstra copii după documentele care atestau identitatea clienților.
O altă modificare adusă de noua lege care a intrat în vigoare este limitarea termenului maxim cu privire la care pot fi păstrate documentele relevante. Acum, documentele nu pot fi păstrate mai mult de zece ani.
Regula generală impune termenul de cinci ani iar, în funcție de situație, autoritățile pot decide prelungirea perioadei de păstrare, fără să se depășească acel plafon de zece ani. Vechea lege, în schimb, stabilea doar perioada minimă de cinci ani.
O altă schimbare importantă este obligația expresă a entităților care trebuie să păstreze documentele să își informeze clienții, cu exactitate, în ce scop le prelucrează datele, cui le trimit aceste date și în baza căror îndatoriri (în cazul de față, e vorba de cele de cunoaștere a clientelei).
Legea nr. 129/2019 pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului a intrat în vigoare în 21 iulie și aduce și alte noutăți în legislația din materie. Spre exemplu, detaliază și explică mai clar obligațiile de cunoaștere a clientelei și impune obligația de a raporta la Oficiul Naţional de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor tranzacțiile în numerar de peste 10.000 de euro.
adriandimitriu 
Evoremaps