În perioada 2011 - 2018, numărul zilelor de concediu medical plătite de stat a crescut constant, majoritatea zilelor libere fiind acordate pentru incapacitate temporară de muncă. Practic, dacă ne uităm la situația din 2011 și la cea din 2018, observăm că avem o creștere de aproximativ 88% a numărului de zile de concediu medical. De la 19,8 milioane de zile s-a ajuns la 37,3 milioane de zile.
Aceste absențe de la muncă se traduc automat prin pierderi financiare pentru companii, așa cum subliniază specialiștii de la Eurofin Consult. Mai exact, vorbim nu doar de o reducere a productivității (și chiar a calității muncii), ci și de costuri suplimentare cu cercetarea accidentelor de muncă, orele suplimentare, recrutarea și formarea unor salariați necesari temporar sau pe termen lung.
Pe deasupra, putem vorbi de întârzieri de proiecte, care pot aduce penalizări companiilor, dar și de eventuale sancțiuni ale autorităților pentru nerespectarea obligațiilor legale ce țin de securitatea și sănătatea în muncă (SSM).
Așa că ce pot face angajatorii pentru a reduce, pe cât posibil, numărul de zile de concediu medical de care au nevoie salariații proprii în fiecare an? Soluțiile sunt mai multe, însă am ales să prezentăm doar câteva dintre cele mai relevante opțiuni.
1. Conformarea constantă la obligațiile de SSM. Aceasta este, poate, cea mai importantă măsură pe care o poate lua un angajator. De la asigurarea unui mobilier ergonomic și a unui echipament de lucru adecvat (plus protecție, acolo unde e nevoie) la asigurarea unei temperaturi optime, a unei iluminări potrivite și a unui mediu de lucru sigur (fără cabluri înșirate aiurea, fără mobilier prost fixat etc.), companiile se pot „păzi” de multe neplăceri numai prin stabilirea unor condiții normale de lucru. Aspect subliniat inclusiv de cei de la Eurofin Consult.
2. Oferirea unui abonament medical. Dincolo de condițiile de lucru ideale, angajatorii mai pot lua și o măsură ce ține de prevenirea îmbolnăvirilor - asigurarea unui abonament medical pentru salariați. Cei de la ExpertHub.info spun că firmele pot subvenționa un pachet-standard de investigații și consultații medicale. În acest fel, angajații sunt încurajați să se ducă periodic la doctor, acolo unde pot primi sfaturi și indicații pentru cum se pot proteja de diverse boli și afecțiuni. Dar de acolo pot obține și tratamente pentru atunci când prevenirea deja iese din discuție.
3. Asigurarea unei mese sănătoase la birou. O altă măsură eficientă este ca firma să încheie un parteneriat prin care să asigure gratuit salariaților o masă sănătoasă la birou, scrie GenerationY.com. Practic, aici angajatorul are un dublu câștig - oferă un beneficiu extrasalarial atractiv și se asigură că angajații săi au acces, cel puțin cât stau la birou, la mâncare sănătoasă. În plus, firmele pot merge mai departe și pot indica salariaților cum pot avea o alimentație sănătoasă și în afara orelor de program (de exemplu, un nutriționist poate ține un curs periodic care să includă recomandări și exemple de diete adecvate).
4. Oferirea unui abonament la sală. Aceeași sursă indică și o altă măsură cu dublu rol - abonamentele gratuite la sălile de sport. Indiferent de munca pe care o face un salariat sau de vârsta acestuia, exercițiile fizice îl mențin sănătos și în formă. În același timp, sportul ajută destul de mult și la combaterea stresului. Angajatorii pot chiar să încurajeze participarea în grup a salariaților la diverse evenimente care altfel ar fi accesibile contra-cost (alergări, înot, competiții de fotbal sau tenis etc.), lucru care ar ajuta atât la menținerea sănătății, cât și la dezvoltarea relațiilor de prietenie de la birou.
5. Concediu de odihnă prelungit. Acordarea unor zile suplimentare de concediu de odihnă poate fi o altă măsură care să ajute la păstrarea sănătății salariaților, scriu cei de la MindTools.com. De exemplu, acestea pot fi acordate pentru a preveni diverse probleme de sănătate și pentru a încuraja vizitele de rutină la doctor. Totodată, aceste zile suplimentare pot funcționa și ca o recompensă pentru salariații cu vechime, a căror muncă este astfel apreciată.
6. Flexibilizarea programului de lucru. În curând, angajatorii vor fi obligați să ia în calcul flexibilizarea programului de lucru pentru anumiți salariați, așa cum am scris recent. Însă această politică poate fi general-valabilă într-o companie. Spre exemplu, GenerationY.com scrie despre a permite salariaților să lucreze de acasă atunci când sunt răciți sau atunci când au gripă. Chiar dacă ei nu lucrează la capacitate maximă, tot este mai bine așa decât să absenteze complet. Pe deasupra, o asemenea măsură ajută la prevenirea răspândirii afecțiunilor la salariații sănătoși. Alt exemplu vine de la MindTools.com, care scrie despre recuperarea liberelor acordate pentru a avea grijă de rude bolnave - salariaților li se poate permite prelungirea zilnică a programului de lucru, astfel încât aceștia să nu-și piardă din zilele de concediu de odihnă.
Așadar, angajatorii au mai multe soluții la îndemână pentru a combate absenteismul de la birou, ce este cauzat de problemele medicale. Deși ele pot implica unele costuri suplimentare pentru companii, pe termen lung rezultatele pot aduce câștiguri mult mai mari.