Organizarea și funcționarea unității țin de decizia angajatorului, aici intrând și numărul și tipul de posturi de care are nevoie pentru activitatea sa, precum și norma de muncă aferentă. Angajatorul e cel care poate decide dacă munca sa trebuie să înceapă la 7:00 dimineața ori mai târziu, dacă munca sa presupune schimburi de personal ș.a.m.d.. Dar la celălalt capăt, angajatul are nevoie de predictibilitate. Pentru a păstra echilibrul între drepturile și obligațiile celor două părți ale contractului de muncă, în materia repartizării timpului de muncă, trebuie să ne raportăm la toate dispozițiile legale incidente, plecând de la cele ale articolului 8 din Codul muncii și ținând cont de zece elemente specifice. Citește articolul
Organizarea flexibilă a timpului de lucru înseamnă posibilitatea salariaților de adaptare a programului, inclusiv prin utilizarea formulelor de muncă la distanță, a programelor de muncă flexibile, programelor individualizate de muncă sau a unor programe de muncă cu timp redus de lucru. Iar toamna trecută, când Codul muncii a fost modificat prin lege, am văzut operate o serie de ajustări și la acest capitol. Acordul pentru un program de muncă individualizată nu poate presupune trecerea peste regulile de organizare a timpului de muncă stabilite în mod expres de lege. Citește articolul
Deși anterior modificărilor aduse de Legea 283/2022 Codului muncii, modul de organizare flexibil a timpului de muncă era stabilit ca fiind împărțirea duratei zilnice în două perioade - una fixă și una variabilă -, de curând a fost inclusă, printre altele, și telemunca în această categorie. Citește articolul
Salariații care au nevoie de un program individualizat de muncă, ca mod de organizare flexibil a locului de muncă, o pot face și doar pentru o anumită perioadă de timp, iar dacă nu este de acord, angajatorul va trebui să își motiveze refuzul, în scris, în termen de cinci zile lucrătoare. Citește articolul
Flexibilitatea muncii poate însemna, pentru unii angajați, să lucreze când vor și/sau de unde vor, să aibă din când în când, poate, o vinere sau o altă zi din săptămână liberă și să lucreze mai mult în celelalte patru zile lucrătoare; poate însemna doar telemuncă sau o combinație din toate măsurile antemenționate. Nimic nu e imposibil aici, din punct de vedere legislativ, dar spațiul de manevră trebuie analizat cu multă atenție pentru a nu ajunge la situații în care nu mai există deloc evidență a timpului de lucru, în care orele suplimentare ajung să fie confundate chiar de angajați cu cele de muncă sau situații în care angajatorul are nevoie de angajat și nu-l poate determina să vină la birou, deși se aștepta să vină ori să apară în fața laptopului în timpul programului de lucru. Citește articolul
O directivă europeană din 2019 impune statelor membre, printre care și României, adoptarea, până spre sfârșitul verii, a unor drepturi suplimentare pentru salariați. Cum România nu a făcut niciun demers pentru transpunerea acesteia până acum, marți a apărut o ordonanță de urgență care transpune parțial această directivă. Citește articolul
Poate că, în unele firme, folosirea pe termen lung a unui program de lucru flexibil / individualizat va fi la fel de atractivă precum este telemunca. Dacă și firma, și angajatul sunt de acord, programul poate fi flexibilizat după dorință, dar nu există libertate deplină în conturarea acestuia: mai exact, chiar dacă angajatul vrea, nu se pot încălca regulile ce țin de timpul maxim de lucru pe zi ori săptămână. Cât despre reflectarea acestuia în acte, despre o evidență a orelor flexibile - Codul muncii ne arată cât se poate de clar că sunt obligatorii și deopotrivă utile. Citește articolul
Pe viitor, ar putea apărea noi variante cu privire la munca flexibilă a salariaților, precum programul de lucru comprimat sau munca în regim de gardă, se arată într-un proiect de lege adoptat tacit luni de Senat. Pentru asta, angajatul și angajatorul vor trebui să semneze un contract în care să fie trecute numărul de ore pe care trebuie să le presteze salariatul într-o lună. De asemenea, ar putea apărea noi situații în care să se acorde concediu fără plată. Citește articolul
Scriam recent despre tendința alarmantă de creștere a numărului zilelor de concediu medical de care salariații au nevoie anual. Deoarece specialiștii avertizează că aceste absențe de la serviciu aduc pierderi financiare companiilor, am căutat să vedem ce soluții au angajatorii pentru a preveni problemele medicale ale salariaților proprii. Citește articolul
În viitorul apropiat, în România vor apărea noi reguli pentru asigurarea unui echilibru între viața profesională și cea privată a salariaților, motiv pentru care specialiștii atrag atenția că angajatorii deja ar trebui să pregătească terenul pentru acestea. În esență, este vorba de acordarea de programe flexibile pentru salariați, de acordarea unui nou tip de concediu și de extinderea duratei concediului paternal. Citește articolul