La ce riscuri se poate expune firma care nu respectă legislația UE privind detașările transfrontaliere

O speță cu consecințe serioase pentru companiile implicate în detașare (firma care a detașat și firma beneficiară din statul străin) a ajuns în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) și a fost tranșată toamna aceasta de Curte. Mai mult decât concluzia acestei spețe, situația de fapt în sine este importantă pentru a exemplifica modul în care nerespectarea legislației privind detașările transfrontaliere poate să le dea bătăi de cap serioase companiilor.

Situația de fapt, pe scurt: o companie croată a fost contractată pentru lucrări la o fabrică din Austria, iar lucrătorii celei dintâi au fost detașați în Austria, primind confirmările de detașare de la autoritățile competente din țara de detașare; pentru că cea dintâi firmă nu a terminat treburile în termenul convenit, a venit în locul său o altă firmă croată (Brodmont), cu 217 de lucrători detașați care au intervenit pe șantierul din Austria. În urma unor controale ale Gărzii Financiare austriece, s-au stabilit următoarele:

• nu i-au fost puse la dispoziție documente referitoare la salariile celor 217;
• firma care a detașat, Brodmont, nu și‑a îndeplinit obligația prevăzută în legislația austriaca de a‑i furniza întreprinderii utilizatoare, Andritz, documentele salariale ale respectivilor lucrători; în acest caz, s-a aplicat o amendă de peste trei milioane de euro administratorului Brodmont;
• au mai fost date amenzi de peste două milioane de euro fiecare pentru toți membrii consiliului director al Andritz, beneficiarul lucrărilor pentru că Garda financiară austriacă a considerat că nu au fost îndeplinite obligațiile de păstrare a unor documente salariale și pentru faptul că nu au obținut autorizații administrative pentru 200 de lucrători croați, sârbi sau bosniaci;
• toate aceste amenzi, în cazul neplății, puteau fi transformate în sancțiuni penale privative de libertate (până la circa patru ani de închisoare).

"Este interesant de subliniat faptul că nu au fost penalizate companiile ci au fost penalizate direct persoanele care reprezintă companiile respective (i.e. administratorul Brodmont și membrii consiliului director al Andritz)", subliniază Medeea Popescu, Manager Taxation Services la KPMG România, într-un material despre riscurile companiilor în acest sector.

Desigur, CJUE a considerat, printre altele, că legislația austriacă sancționa într-un mod relativ deplasat (neadecvat) astfel de fapte, mergând inclusiv până la sancțiuni penale. "Cu toate acestea, acest caz este un indicator al riscurilor uriașe asumate de companii atunci când nu sunt respectate reglementările Directivelor privind detașările internaționale. Și mai important, persoanele care reprezintă compania pot fi ținute responsabile direct, în astfel de situații", punctează specialistul.

Legislația austriacă din speță transpunea două directive europene importante: Directiva 96/71/CE privind detașarea lucrătorilor în cadrul prestării de servicii și Directiva 2014/67/UE privind asigurarea respectării aplicării Directivei 96/71/CE. La noi, cadrul de transpunere actual este Legea nr. 16/2017 privind detașarea salariaților în cadrul prestării de servicii transnaționale, alături de normele sale de punere în aplicare, respectiv Hotărârea Guvernului nr. 337/2017.

Sancțiunile la care se expun firmele în țara noastră sunt detaliate în HG nr. 337/2017, care prevede amenzi de până la 9.000 de lei pentru mai multe tipuri de fapte: de pildă, pentru lipsa unor documente sau copii ale documentelor echivalate ale lucrătorilor detașați. Pentru că vorbim de amenzi cu caracter contravențional, OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor ne indică și până unde ar putea să se ridice cuantumul amenzilor: 100.000 de lei, dacă sunt contravenții din legi/ordonanțe și 50.000 de lei dacă e vorba de cele din hotărâri de Guvern.

Firmele trebuie să rețină că detașarea într-un stat străin le pune sub riscul unor controale și sancțiuni care pot fi aplicate mult diferit față de cum sunt obișnuite firmele în România: sancțiuni mai mari, controale mult mai dure sau efectuate după proceduri extrem de riguroase. Să luăm, de pildă, cazul Franței: în Codul muncii, la prevederile privind munca transfrontalieră sunt specificate amenzi de câte 4.000 de euro/angajat detașat și un maxim contravențional în respectivele cazuri de 500.000 de euro. De asemenea, amenzile în legislația altor state ar putea fi impuse, cum s-a întâmplat în Austria, nu doar în cazul persoanelor juridice considerate responsabile, ci și în cazul unor persoane cu funcții de răspundere asociate firmei.