Mult zgomot pentru nimic? Kurzarbeit, un mecanism care n-a ajutat pe nimeni până acum și nu se știe de când o va face

Ordonanța Kurzarbeit (OUG nr. 132/2020) a ajuns în Monitorul Oficial pe 10 august și până a doua parte a lui septembrie a primit și normele suplimentare, și modelele de documente necesare aplicării măsurilor pe care le cuprinde. Din start, Kurzarbeit a reprezentat o măsură inedită la noi, adoptată din vest, unde era deja aplicată cu succes (vezi Germania, Austria): în loc să dea afară, firmele au posibilitatea să reducă lunar programul de muncă al unui procent minim din salariați, pentru o perioadă de măcar cinci zile consecutive, plătind astfel salarii ceva mai mici, raportate la noul program, iar statul suportând financiar o porțiune (75%) din diferența de la salariul diminuat până la cel anterior diminuării programului.

O schemă de câștig pentru ambii - angajat și angajator - practic, întrucât firma nu mai trebuie să plătească salariile integrale, diminuându-și astfel cheltuielile, iar angajatul rămâne cu locul de muncă, cu un salariu doar ușor diminuat (orice mai bun decât șomajul, nu?), merge la muncă în continuare fără să piardă asigurarea la sănătate (deosebit de importantă, în contextul actual, de altfel), nu are întreruperi în stagiile de cotizare ș.a.m.d.

Odată ce a fost oficializat și normele de aplicare au apărut și ele în Monitorul Oficial, firmele care aveau nevoie de o astfel de schemă aveau toate motivele să înceapă să o pună în aplicare, în teorie. Odată făcute modificările la nivel intern, cu noul program, apoi cele din registrul salariaților, firmele puteau implementa Kurzarbeit și, la final de octombrie, să aibă deja cereri admise pentru decontarea indemnizațiilor, adică a acelor bani veniți de la stat pentru a completa diferența de venit ca urmare a reducerii timpului de muncă.

Doar că lucrurile nu au stat deloc așa. Dacă inventariem toate măsurile adoptate de Guvern în lunile de pandemie de până acum, Kurzarbeit e nominalizată și câștigătoare la cele mai multe categorii de nelămuriri, inadvertențe și blocaje pe care le poate crea o măsură dată de Guvern în actualul context. 

"Kurzarbeit nu pare a fi un mecanism adoptat, ci mai mult preluat și adaptat. Pentru a fi funcțional acest model, așa cum a fost el conceput, este nevoie de bază legislativă coerentă, predictibilă și stabilă, iar în lipsa acesteia, totul devine «adaptabil».

Guvernanții ultimilor 30 de ani ne-au obișnuit cu ideea că sunt în permanență luați prin surprindere atât de iarna care vine în cele mai nepotrivite momente, decembrie, ianuarie și februarie, cât și de vietățile care-și duc traiul fix pe traseul viitoarelor șosele de mare viteză sau de faptul că, în urmă cu 2000 de ani, strămoșii noștri au construit diverse lucruri, tot pe același traseu. Sigur, situația epidemiologică este de natură să surprindă chiar și cele mai pregătite și eficiente state, dar revin la baza legislativă coerentă, predictibilă și stabilă, adică la elementul care nouă încă ne lipsește. Relațiile de muncă din România sunt reglementate de zeci de acte normative, multe având dispoziții aproape contradictorii", e de părere Dan Năstase, consilier juridic specializat în relații de muncă.

Paralelismul cu practica și multiplele necunoscute

La scurt timp după ce au apărut normele pentru Kurzarbeit, responsabilii de salarizare și relații de muncă i-au găsit mecanismului hibă după hibă și o listă lungă de "cum procedăm aici"? Cele mai importante întrebări: le modificăm sau nu angajaților salariile "pe curat", trecem contractele de la normă întreagă la normă parțială, ce modificăm în Revisal, unde și cum trecem indemnizația Kurzarbeit în Revisal?

Pe tema reducerii salariului, de exemplu, mulți s-au poziționat și se poziționează ferm în continuare contra ideii de a reduce salariul în contextul Kurzarbeit. Din start, oamenii din domeniu s-au împărțit între cei care vedeau modificarea salariului și a normei ca fiind atribute automate ale mecanismului Kurzarbeit, alții au fost de părere că salariul nu se poate modifica și nu ar trebui modificat fără voința angajatului, așa cum stabilește Codul muncii.

"Reducerea timpului de muncă se va declara în REVISAL anterior aplicării efective a reducerii. Această prevedere a generat întrebări despre cum se declară. Au fost opinii care spuneau că se lasă normă întreagă și la durată timp muncă se alege «Normă întreagă legi speciale», dar o astfel de abordare genera semne suplimentare de întrebare legate de D112 și reflectarea în state a timpului efectiv lucrat, iar alte opinii spuneau că se reduce norma zilnică cu până la 50% aplicându-se procedura obișnuită de reducere a normei", comentau pe marginea subiectului cei de la Saga Software luna trecută.

Spre finalul lunii septembrie, Ministerul Muncii ne spunea, la cerere, că aplicarea Kurzarbeit presupune modificarea temporară a salariului și timpului de lucru, în Revisal. 

Mai rămâneau însă alte întrebări, printre care și cea privind indemnizația Kurzarbeit și locul ei în Revisal. Pentru cei care-l utilizează era clar că indemnizația nu avea un câmp al său, iar că orice aplicare a mecanismului presupunea folosirea unui artificiu în sistem. Dar ce artificiu? 

Responsabilii din firme întrebau la Inspecția Muncii cum se procedează cu Revisalul, răspunsurile nu veneau însă. Asta, deja, în octombrie, când firmele ar fi putut teoretic să înceapă aplicarea mecanismului. 

Până la acel punct, cei care au decis, totuși, să aplice mecanismul, au făcut-o așa cum au considerat mai bine, așa cum i-au sfătuit specialiștii proprii ș.a.m.d.. Alții însă au ezitat, pe principiul că atunci când lucrurile sunt neclare la nivel legislativ, balanța nu se înclină la final niciodată înspre cel care aplică legea, ci înspre cel care verifică aplicarea ei, pentru că el trage de taler în jos. Aplicarea unui mecanism precum Kurzarbeit, "legat la ochi", cu atât mai mult cu cât presupune operarea unui chestiuni în Revisal, este extrem de riscantă în contextul în care, la control, inspectorii pot aplica amenzi pentru tot ceea ce consideră nelegal.

Un ghid care nu a mulțumit pe toată lumea

La jumătatea lui octombrie, un ghid privind modalitatea de operare în Revisal a mecanismului Kurzarbeit a fost publicat de Agenția Națională de Ocupare a Forței de Muncă (ANOFM). Practic, ghidul venea cu acel artificiu de care aveau nevoie firmele pentru a rezolva problema Revisalului și pentru a înregistra mecanismul.

De ce un ghid de la ANOFM, totuși? Am văzut contabili și specialiști în relații de muncă ce s-au declarat nemulțumiți nu doar de soluția dată de ANOFM în respectivul ghid, ci de însăși proveniența soluției. Altfel spus: de ce trebuie respectat un ghid care vine de la ANOFM, în contextul în care nu acesta e organismul care verifică informațiile operate în Revisal? 

"Ce sare în ochi în ceea ce scrie în acest ghid este mențiunea din el, conform căreia «veți explicita modificările de contract operate, prin completarea textului REDUCERE TIMP MUNCA OUG 132/2020 în câmpul Alte detalii».

Lipsa acelei mențiuni face lipsită de legalitate reducerea? Sau duce la refuzul decontării indemnizației, și dacă da, de ce, în baza cărui act normativ? În plus, până la apariția acestui ghid au fost unii angajatori care au declarat deja în REVISAL acea reducere. Lor ce li se întâmplă dacă nu au acea mențiune la «Alte detalii»?

Iarăși avem o neclaritate, iarăși sunt necesare precizări, iarăși vor fi discuții cu unii funcționari pentru că avem o lege cu text neclar, cu precizări incomplete", spuneau cei de la Saga Software, de exemplu, după publicarea ghidului ANOFM.

Cei de la Uniunea Națională a Experților în Legislația Muncii obțineau, în octombrie, câteva promisiuni de la Inspecția Muncii: