Creșterea salariului minim: care sunt efectele imediate pentru firme și lucrătorii independenți

Costuri suplimentare pentru angajatori

În primul rând, cei care au mai mulți angajați plătiți cu minimul pe economie vor trebui, astfel, să crească costurile salariale cu 70 de lei pentru fiecare astfel de salariat. Totodată, celelalte salarii, care sunt puțin mai mari decât minimul pe economie, vor trebui să crească și ele.

Raportări în Revisal pe repede-nainte

Majorarea salariului minim brut presupune operarea modificării salariale și în Revisal, pentru fiecare angajat în parte. Hotărârea Guvernului 905/2017, care include regulile Revisal, dispune că schimbarea trebuie raportată în maximum 20 de zile lucrătoare de la momentul producerii sale. 

Ușoară creștere pentru contribuția la fondul de handicap

Contribuția la fondul de handicap este reglementată de Legea nr. 448/2006, care obligă firmele, dar și autoritățile publice sau firmele de stat cu cel puțin 50 de angajați să angajeze persoane cu handicap într-un procent de cel puțin 4% din numărul total de salariați. Cei care nu se achită de obligația asta au de plătit la stat lunar o sumă reprezentând salariul de bază minim brut înmulțit cu numărul de locuri de muncă în care nu au angajat persoane cu handicap. Dacă salariul minim crește, automat crește și contribuția aceasta.

Creșterea indemnizației de internship - suma minimă

Cei care lucrează cu interni sunt obligați prin lege să-i plătească. Cuantumul minim al indemnizației de internship e de cel puţin 50% din salariul de bază minim brut, acordat însă proporţional cu numărul de ore de activitate desfăşurată.

Zilierii trebuie plătiți cu sume ceva mai mari

Creșterea salariului minim brut pe țară implică automat și o majorare a remunerației zilierilor, pe care trebuie să le-o achite beneficiarii lucrărilor. Deși remunerația brută orară a zilierilor se stabilește prin negociere directă cu angajatorul, conform Legii 52/2011, aceasta nu poate fi mai mică decât valoarea pe oră a salariului minim brut pe țară.

Crește plafonul ce obligă PFA-urile să plătească CAS și CASS în 2021 pentru veniturile independente

Contribuțiile la sănătate (CASS) și la pensii (CAS) ce se plătesc prin declarația unică, devin obligatorii numai de la un anumit prag al veniturilor nesalariale în sus, iar pragul se raportează la salariul minim pe economie - așa că orice modificare a acestuia atrage automat și modificarea obligației de plată a CAS și CASS prin această declarație. Astfel, de la pragul din 2020, de 26.760‬ de lei, se ajunge acum la obligația de plată doar de la 27.600 de lei.

Cei care vor să se asigure la sănătate în sistemul public, deși n-au venituri, plătesc mai mult CASS

Ca urmare a creșterii salariului minim brut de la 1 ianuarie, crește automat și suma de bani pe care ar trebui să o plătească la Fisc persoanele neasigurate care vor să se asigure la sănătate în sistemul public. Concret, asigurarea anuală voluntară reprezintă 10% din șase salarii minime brute. Cum salariul va crește la 2.300 de lei rezultă că și valoarea de plată pentru asigurarea voluntară va crește. 

Crește pragul minim de datorii de la care se poate cere insolvența personală

Deși o procedură nu foarte folosită în practică, din cauza reglementării de la baza ei, merită amintit aici că o creștere a salariului minim antamează și o creștere a pragului de la care se poate, teoretic, cere intrarea într-o procedură de insolvență personală.

Atenție! Deși, în teorie, amenzile rutiere ar trebui să crească și ele odată cu creșterea salariului minim, acest lucru nu se întâmplă pentru că Guvernul a plafonat punctul-amendă și în 2021 la valoarea de 145 de lei.