Sponsorizările și donațiile pe care le pot face firmele în această perioadă - câteva aspecte legale și condițiile în care unele sume pot fi deduse din impozit

O firmă poate face și acte de sponsorizare, și acte de mecenat, și donații către persoane fizice sau juridice, către unități de cult sau asociații și fundații, după caz. Din capul locului, trebuie să precizăm că nu toate acestea sunt purtătoare de beneficii fiscale. Donațiile nu sunt cheltuieli deductibile, potrivit Codului fiscal, iar pentru a nu cădea în capcana deducerii unor cheltuieli în mod eronat, e bine de știut care sunt diferențele dintre acestea. Dar firmele sunt libere să facă astfel de cheltuieli chiar dacă nu intenționează să obțină vreun beneficiu fiscal ulterior. De asemenea, aici discutăm despre cheltuieli efectuate de firme din această calitate, nu de fonduri strânse de angajații companiei sau de la terțe persoane, unde firma ca atare sau angajații acesteia nu fac decât să intermedieze un ajutor material pentru o anumită cauză.

 Important:  Pentru asigurarea asistenței umanitare refugiaților din Ucraina, instituțiile guvernamentale române își coordonează acțiunile cu societatea civilă și organizațiile naționale și internaționale. Persoanele fizice, juridice și organizațiile care doresc să sprijine această acțiune umanitară pot completa chestionarul de aici.

Donație versus sponsorizare versus mecenat

Potrivit Codului civil, donația "este contractul prin care, cu intenția de a gratifica, o parte, numită donator, dispune în mod irevocabil de un bun în favoarea celeilalte părți, numită donatar". Donația trebuie să se încheie neapărat la notar (forma autentică), cu excepția donației de bunuri mobile de maximum 25.000 de lei (darul manual).

Potrivit Legii nr. 32/1994 privind sponsorizarea, sponsorizarea presupune transferul unor bunuri/sume de bani pentru susținerea unor activități activități fără scop lucrativ desfășurate de către una dintre părți (beneficiarul sponsorizării). Așadar, cel care sponsorizează o face pentru a sprijini o activitate desfășurată de o entitate care nu urmărește obținerea de profit. Poate fi vorba de activități sociale, în domeniul educației, sănătății ș.a.m.d. În schimb, donatorul vrea să dea cuiva un bun sau o sumă de bani, indiferent cine ar fi acel beneficiar, indiferent de activitatea pe care o desfășoară; îi dă ceva cu intenția de a-l gratifica, de a-i face un bine. 

Contractul de sponsorizare nu trebuie încheiat neapărat la notar, dar trebuie să cuprindă neapărat drepturile și obligațiile părților. 

Actele de mecenat, potrivit aceleiași legi din 1994, sunt liberalități prin care mecena transferă fără să pretindă nimic la schimb bunuri sau sume de bani către o persoană fizică, ca activitate filantropică cu caracter umanitar, pentru desfășurarea unor activități în domeniile: cultural, artistic, medico-sanitar sau științific - cercetare fundamentală și aplicată. Aici, diferența e și mai ușor de observat, pentru că scopul pentru care se fac actele de mecenat este foarte bine stabilit. Dacă ce se dă nu se dă pentru vreunul dintre scopurile de mai sus, atunci nu vorbim de acte de mecenat. Actele de mecenat, ca și donațiile, trebuie să se facă însă la notar.

Atenție la cine poate fi beneficiar al sponsorizării

Potrivit legii din 1994, beneficiar al sponsorizării poate fi:

• orice persoană juridică fără scop lucrativ, care desfășoară în România sau urmează sa desfășoare o activitate în domeniile: cultural, artistic, educativ, de învățământ, științific - cercetare fundamentală și aplicată, umanitar, religios, filantropic, sportiv, al protecției drepturilor omului, medico-sanitar, de asistența și servicii sociale, de protecția mediului, social și comunitar, de reprezentare a asociațiilor profesionale, precum și de întreținere, restaurare, conservare și punere în valoare a monumentelor istorice;
• instituțiile și autoritățile publice, inclusiv organele de specialitate ale administrației publice, pentru activitățile de mai sus;
• emisiuni ori programe ale organismelor de televiziune sau radiodifuziune, precum și cărți ori publicații din domeniile definite mai sus;
• orice persoană fizică cu domiciliul în România a cărei activitate în unul dintre domeniile prevăzute la primul punct este recunoscută de către o persoană juridică fără scop lucrativ sau de către o instituție publică ce activează în domeniul pentru care se solicita sponsorizarea.

În contextul actual, firmele pot face sponsorizări către ONG-uri din România sau către autorități și instituții publice care vor ajuta refugiații. 

Dacă firmele vor să ceară apoi deducerea sponsorizărilor, discuția se mută în cuprinsul Codului fiscal și al normelor sale de aplicare, cu mențiunea că de anul acesta avem noutăți în materia sponsorizărilor. Potrivit Codului fiscal, „contribuabilii care efectuează sponsorizări și/sau acte de mecenat, potrivit prevederilor Legii nr. 32/1994 privind sponsorizarea (...) scad sumele aferente din impozitul pe profit datorat la nivelul valorii minime dintre următoarele:

„1. valoarea calculată prin aplicarea a 0,75% la cifra de afaceri; pentru situațiile în care reglementările contabile aplicabile nu definesc indicatorul cifra de afaceri, această limită se determină potrivit normelor;

2. valoarea reprezentând 20% din impozitul pe profit datorat.

În cazul sponsorizărilor efectuate către entități persoane juridice fără scop lucrativ, inclusiv unități de cult, sumele aferente acestora se scad din impozitul pe profit datorat, în limitele prevăzute de prezenta literă, doar dacă beneficiarul sponsorizării este înscris, la data încheierii contractului, în Registrul entităților/unităților de cult pentru care se acordă deduceri fiscale, potrivit alin. (4^1)”.

De asemenea, „microîntreprinderile care efectuează sponsorizări, potrivit prevederilor Legii nr. 32/1994, cu modificările și completările ulterioare, pentru susținerea entităților nonprofit și a unităților de cult, care la data încheierii contractului sunt înscrise în Registrul entităților/unităților de cult pentru care se acordă deduceri fiscale potrivit art. 25 alin. (4^1), (...) scad sumele aferente din impozitul pe veniturile microîntreprinderilor până la nivelul valorii reprezentând 20% din impozitul pe veniturile microîntreprinderilor datorat pentru trimestrul în care au înregistrat cheltuielile respective”, prevede Codul fiscal în cazul firmelor mai mici.

Registrul entităților/unităților de cult pe care trebuie să-l consulte firmele care urmăresc beneficiul fiscal al deducerii acestor cheltuieli este disponibil aici. Dacă entitatea nu e aici înscrisă nu înseamnă că sponsorizarea e nelegală, ci doar că nu va putea fi dedusă. De asemenea, dacă sponsorizarea se face către instituții sau autorități pentru cauză umanitară, registrul nu este relevant. 

În contextul unor modificări legislative care se aplică de anul acesta, iată aici un material recent despre cum se aplică noul sistem pentru obținerea creditului fiscal, cu exemple concrete.