Depistarea muncii ne/subdeclarate: Inspectorii se uită și la împrumuturile acordate societății de asociați

„Vor fi vizate societăți care plătesc salarii subdeclarate față de media pe ramură, au un procent semnificativ de angajați cu salariul minim pe economie, au o cifră de afaceri mare, dar un profit declarat foarte mic, beneficiază de împrumuturi semnificative de la asociați fără venituri justificative pentru creditări sau înregistrează neconcordanțe între informațiile declarate privind tranzacțiile realizate și cele declarate de partenerii de afaceri.

(...) De asemenea, vor fi analizate livrări nedeclarate sau achiziții de bunuri și servicii care afectează TVA și impozitul pe profit, care pot cauza fraude fiscale, deoarece o bună parte a sumelor obținute din aceste fraude sunt utilizate pentru finanțarea muncii prestate fără forme legale, subdeclarată sau declarată parțial”, scrie într-un comunicat recent al Inspecției Muncii și ANAF, în care e anunțată Operațiunea Cronos - controale comune ale inspectorilor fiscali și cei de muncă la firme din anumite sectoare de activitate (detalii, aici) pentru prevenirea și depistarea cazurilor de muncă sub/nedeclarată.

Pe lângă finanțările primite printr-o instituție de credit, de exemplu, astfel de creditări sunt, practic, cele mai ieftine pentru societate, întrucât ele pot fi fără dobândă și vorbim, oricum, de creditări ocazionale care nu se supun reglementărilor specifice sectorului financiar-bancar. De asemenea, nu există o limitare superioară a creditului acordat (există însă limite în ceea ce privește transferul de numerar). Rambursarea ar trebui să se facă la scadența din contractul de credit, dar în contractele respective se alege uneori o formulare vad determinată sau cu posibilitatea prelungirilor succesive, plecându-se de la ideea că nu se știe exact când o să aibă societatea suficient cât să ramburseze creditul respectiv.

Când se uită pe situațiile financiare depuse, Fiscul găsește adesea erori de înregistrare a acestor cheltuieli sau diverse neconcordanțe. Într-un document întocmit de Direcția Generală de Asistență pentru Contribuabili cu principalele deficiențe constatate ca urmare a acțiunilor de control în primul semestru al anului precedent, Fiscul listează creditarea societății de către persoane (de regulă asociați) care nu are surse de venit corespondente, raportarea eronată sau neraportarea soldului creditor inițial și final al contului „Sume datorate acționarilor/asociaților”, neconcordanțe între soldul final al contului 455 la sfârșitul anului fiscal și soldul inițial creditor la începutul anului fiscal următor ș.a. aspecte ce țin de înregistrările contabile greșite în cazul acestor împrumuturi.

Creditarea făcută de asociați/acționari poate ridica semne de întrebare cu privire la existența unor situații de plăți nedeclarate atunci când e privită alături de nivelul scăzut al salarizării, de exemplu, când firma e pe pierdere ș.a.m.d.. Iar ANAF se uită de ani de zile deja la situațiile în care acționarii/asociații împrumută firmele cu sume în mod regulat.

„Într-o firmă unde salariații sunt toți plătiți, pe hârtie, cu minimul pe economie, dar în realitate, mai primesc și ceva în plus, în plic, dacă inspectorii văd astfel de împrumuturi semnificative de la acționari văd un factor de risc. Angajatorul distribuie dividende, plătește impozit 5% și folosește acești bani pentru a plăti salariile «în plic». Astfel însă decapitalizează firma și dividendele neutilizate le lasă cu titlul de împrumut. Un alt exemplu e cel al prestărilor de servicii, unde, să zicem, din zece contracte încheiate cu partenerii de afaceri, firmele lasă «la vedere» doar șase. Uneori, cele lăsate la vedere nu sunt suficiente pentru acoperirea cheltuielilor, inclusiv a salariilor, așa că din cele "de sub masă" mai aduc sume în firmă cu titlul de împrumut acționar. Aceasta este o fraudă în domeniul TVA, al impozitului pe profit și potențial al impozitului pe salariu și al contribuțiilor sociale ”, a explicat, pentru avocatnet.ro Romulus Badea, Tax Partner, Soter & Partners. Practic, problema e despre cum „învârtesc” patronii banii în firmele pe care le dețin, ceea ce presupune frecvent situații de evaziune fiscală.

În ultima parte a lui 2020, la unii contribuabili a ajuns o comunicare a Fiscului prin care se sublinia că entitățile care figurează cu sold aferent contului 455 „Sume datorate acționarilor/asociaților”, conform datelor prezentate în situațiile financiare anuale, „prezintă un comportament fiscal negativ”. Scrisoarea Fiscului nu a fost bine primită atunci de contribuabili și contabilii lor, care nu înțelegeau de când a devenit creditarea de către acționari/asociați a companiilor un comportament fiscal negativ.

„Facem precizarea că, în urma analizelor noastre, pentru anii 2017, 2018, 2019, s-au constatat situații în care persoanele fizice înregistrează pierderi, iar lichidatea este asigurată în mod frecvent prin aporturi ale asociaților/acționarilor, situații care sunt nefirești/anormale pentru dezvoltarea și asigurarea continuității activității. 

În acest sens, vă rugăm să analizați în mod operativ și eficient existența sumelor datorate asociaților sau acționarilor, vechimea/componența acestora, să verificați corelarea cu veniturile realizate și soldurile conturilor 531 «Casa» / 512 «Conturi curente la bănci», pentru a putea identifica și corecta eventualele abateri, erori sau disfuncționalități”, scria în documentul venit de la Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Galați.

Chiar dacă aceste controale derulate acum de inspectorii celor două instituții sunt restrânse la câteva domenii de activitate, dar și ca arie de acoperire, planul, de altfel trasat în PNRR, este ca pe baza acestor „controale-pilot” să se contureze mai bine care sunt companiile sau domeniile cu risc fiscal ridicat.