UPDATE: Liberele suplimentare prevăzute de lege: Poate angajatorul să refuze acordarea lor altcândva decât impune contextul?

O angajată cere acordarea celor trei zile libere la care are dreptul, conform regulamentului intern, pentru evenimente familiale deosebite o lună mai târziu față de momentul când a avut loc acel eveniment (decesul unui membru de familie). Angajatorul refuză pe motivul „timingului” prost. Într-un alt caz, angajatul de la privat cere ziua liberă pentru donarea de sânge (pe care nu a făcut-o încă) într-o zi de vineri, când Guvernul le-a acordat celor de la stat o zi liberă cu recuperare ulterioară. De asemenea, angajatorul din privat refuză pe motivul „liber ești doar atunci când donezi”.  

Angajatorul poate preîntâmpina astfel de discuții cu privire la acordarea unor zile libere care nu au un caracter fix în calendar, fiind solicitate doar de la caz la caz, zile care, de altfel, pot afecta activitatea firmei. Cum? Menționând în regulamentul intern o serie de reguli în acest sens. 

Paradigma zilelor-punte în cazul angajaților de la stat, precum se întâmplă azi, face ca unii angajatori din privat să trebuiască să ofere și ei zile libere angajaților lor; fie printr-un consens că toată lumea își ia câte o zi de concediu, fie prin „oferirea în dar” a unei zile libere plătite în plus, din cauză că întreruperea activității la stat duce în mod automat la un volum de muncă redus sau la imposibilitatea ca angajații respectivi din privat să-și desfășoare activitatea în acea zi. Desigur, nu e cazul tuturor angajaților din privat să fie afectați de liberul bugetarilor. Doar că apare, în mod automat, presiunea socială: și angajatorii din privat se văd nevoiți să facă cumva să le ofere o zi liberă angajaților lor sau se văd asaltați cu cereri de concediu ori pentru acordarea unor alte zile libere la care angajații au dreptul. De aceea, ne-am propus azi să ne uităm puțin peste contextul în care astfel de zile libere suplimentare pot fi acordate:

De exemplu, angajații părinți au dreptul la o zi liberă pe an pentru a merge cu copilul la doctor. Legea ne spune aici doar cum se cere această zi, dar nu și faptul că trebuie dată fix în ziua când mergem cu copilul la doctor. În mod judicios însă, acesta fiind scopul pentru care e acordată, angajatorul ar fi în drept să întrebe angajatul dacă într-adevăr a mers cu copilul la doctor în ziua respectivă sau a plecat la mare.

„Ziua liberă pentru îngrijirea sănătății copilului are un regim special, iar legiuitorul nu precizează că este plătită, deși acest aspect ar putea fi negociat în cadrul contractului colectiv de muncă sau chiar reglementat în regulamentul intern. În acest caz, avem o procedură bine stabilită în cadrul actului normativ (Legea 91/2014), iar părintele sau reprezentantul legal al copilului trebuie să depună cererea cu cel puțin 15 zile înainte de data respectivă, angajatorul fiind obligat să acorde ziua liberă, cu excepția cazului în care primește, simultan, cereri din partea mai multor salariați, care depășesc 5% din numărul total de angajați. Nici în aceste situații nu poate refuza acordarea zilei liberei, însă poate programa, prin rotație, zilele lucrătoare libere, astfel încât să nu îi fie afectată activitatea", explica pentru redacția noastră Dan Năstase, consilier juridic specializat în relații de muncă.

Liberele pentru evenimentele familiale deosebite. Salariații au dreptul, conform Codului muncii, la zile libere plătite în cazul unor evenimente familiale deosebite, care nu se includ în durata concediului de odihnă. Deși numărul lor nu se regăsește în Codul muncii, unii angajatorii încă folosesc limitele rămase de la fostul CCM unic, ce prevedea, printre altele, cinci zile libere pentru căsătoria salariatului sau două zile pentru căsătoria copilului. Totuși, pentru acordarea acestor zile, cel mai bine este ca ele să fie menționate în regulamentul intern al companiei, unde să fie prevăzută și o procedură și/sau limitări legate de acordarea lor.

Ziua liberă pentru donarea de sânge este un alt liber suplimentar de care poate beneficia, la cerere, un salariat. Nici actul normativ care prevede acest drept nu face referire la o zi liberă plătită, însă părțile pot negocia și/sau stabili ca această zi liberă să fie plătită, fie prin contractul colectiv de muncă, fie prin regulamentul intern. „HG 1.364/2006 stabilește că salariații pot solicita liber în ziua donării, dar nu stabilește clar o anumită procedură. Astfel, pentru a fi evitate situațiile în care salariatul ar transmite o solicitare privind acordarea zilei libere pentru donare, angajatorii pot iniția consultări și pot stabili, de comun acord cu salariații, o procedura internă sau chiar un plan pentru cei care intenționează să doneze sânge. De asemenea, solicitarea trebuie însoțită de documentele justificative eliberate de către centrul de transfuzie care să confirme faptul că salariatul a fost prezent la centru și a donat sânge în ziua respectivă", continuă Dan Năstase. Prin urmare, a cere această zi altcândva decât în ziua donării pare neîntemeiat.

Concediul de odihnă suplimentar pentru procedura de fertilizare „in vitro”. Acest concediu plătit este format din trei zile (o zi la data efectuării puncției ovariene și două zile începând cu data efectuării embriotransferului). Prin urmare, este neîntemeiat să se pretindă acordarea vreuneia dintre cele trei zile altcândva. "Cererea privind acordarea acestui concediu de odihnă va fi însoțită de scrisoarea medicală eliberată de medicul specialist, în condițiile legii, însă momentul va fi stabilit ținând cont atât de recomandarea medicului specialist, cât și cu respectarea principiului bunei-credințe", mai spune Dan Năstase.

Zile suplimentare de concediu de odihnă pentru anumite categorii de salariați. Pentru anumite categorii de salariați, cum ar fi cei care lucrează în condiții grele, periculoase sau vătămătoare, nevăzătorii, alte persoane cu handicap și tinerii în vârstă de până la 18 ani beneficiază de un concediu de odihnă suplimentar de cel puțin trei zile lucrătoare, față de minimul de 20 prevăzut de legislația muncii. Programarea acestor zile ar trebui să intre direct în cadrul programării colective sau individuale, subliniază consilierul.

Apoi, recent adăugate în Codul muncii, zilele libere pentru situații neprevăzute - este evident faptul că aceste libere nu ar avea de ce să fie încuviințate pentru a acorda liber în alt context decât acela al unei situații neprevăzute, determinate de o situaţie de urgenţă familială cauzată de boală sau de accident, care fac indispensabilă prezenţa imediată a salariatului. 

Dan Năstase concluzionează că, în cele mai multe situații, actele normative incidente prevăd atât condițiile în care pot fi solicitate și acordate aceste zile libere, însă legiuitorul a stabilit chiar în prima parte a Codului muncii faptul că „relațiile de muncă se bazează pe principiul consensualității și al bunei-credințe”, iar partenerii raportului de muncă ar trebui să se consulte și să se informeze reciproc, în condițiile legii și ale contractelor de muncă. Altfel spus, în unele situații este clar momentul în care salariații trebuie să beneficieze de aceste zile libere, iar în altele o conduită bazată pe principul bunei-credințe poate preîntâmpina orice potențial conflict de muncă.