Zilele de sărbătoare legală sunt în număr de 15 și sunt stabilite tot prin Codul muncii, însă majoritatea salariaților nu se pot bucura în întregime de ele pentru că unele pică întotdeauna duminică. Liberele legale sunt plătite, deși salariatul nu prestează efectiv muncă în aceste zile, iar cei care trebuie neapărat să muncească trebuie să fie recompensați cu timp liber corespunzător în următoarele 30 de zile sau cu un un spor la salariul de 100% din salariul de bază.
Merită menționată și propunerea legislativă ce va fi supusă în curând votului deputaților prin care se urmărește acoperirea situațiilor în care liberele legale pică în weekend, prin acordarea lor în următoarele zile lucrătoare.
În contextul liberelor legale, atunci când bugetarii primesc libere în plus pentru crearea de punți, cum este cazul zilei de 2 decembrie din acest an, angajatorii privați au și ei libertatea de a acorda libere suplimentare. Pentru acest lucru este suficientă o decizie internă, în care să se menționeze dacă și cum vor fi recuperate zilele suplimentare, iar salariații să fie anunțați din timp.
Dreptul salariaților la zile libere pentru evenimentele familiale deosebite se regăsește tot în Codul muncii, însă numărul lor ar trebui să fie trecut in documentele interne ale firmei. Un număr exact al zilelor pentru evenimentele familiale deosebite se regăsește HG 250/1992 ce se aplică doar salariaților plătiți din fonduri publice, însă nu și pentru sectorul privat. Chiar și așa o mare parte din acești angajatori au preluat prevederile din fostul contract colectiv de muncă unic la nivel național și sunt următoarele:
- la căsătoria salariatului - 5 zile;
- la căsătoria unui copil - 2 zile;
- la decesul soțului, copilului, părinților, socrilor - 3 zile;
- la decesul bunicilor, fraților, surorilor - 1 zi.
Nou-introduse și diferite față de evenimentele familiale deosebite sunt și cele 10 zile pe an pe care un salariat și le poate lua pentru urgențele familiale. Aceste zile, introduse din 22 octombrie în Codul muncii, pot fi luate de salariat pentru a fi alături de familie în situații neprevăzute, cum ar fi îmbolnăvirea sau un accident. Spre deosebire de liberele pentru evenimentele deosebite, aceste libere trebuie recuperate, iar părțile vor stabili, de comun acord, modul în care se va recupera perioada respectivă.
Concediul de îngrijitor, introdus recent în Codul muncii, va avea o durată de cel mult cinci zile lucrătoare pe an și va trebui acordat de către angajatori, la cerere, salariaților care îngrijesc ori sprijină o rudă sau o persoană ce stă în aceeași locuință cu aceștia, cu probleme grave de sănătate. Vorbim la timpul viitor pentru că, în acest moment, acest tip de concediu nu se poate acorda din cauza lipsei normelor de aplicare.
Concediul paternal este un alt tip de concediu pe care angajatorul are obligația de a-l acorda, indiferent de vechimea salariatului în companie. Tatăl copilului nou-născut care are calitatea de salariat are dreptul la un concediu paternal plătit de zece zile lucrătoare, iar dacă face un curs de puericultură (noțiuni elementare teoretice și practice pentru îngrijirea copilului mic), durata concediului se mărește cu cinci zile. Acest tip de concediu este plătit de către angajator din fondul de salarii.
Mai există și alte zile libere, care se regăsesc în alte acte normative față de Codul muncii, ce pot fi acordate salariaților, însă pentru care nu se prevede obligația angajatorului de a le plăti:
Ziua liberă pentru donarea de sânge. Salariatul care donează sânge are dreptul să primească, dacă dorește, câte o zi liberă pentru fiecare donare efectivă, în ziua efectivă a donării, așa cum se prevede în HG 1.364/2006. Ziua liberă poate fi acordată pe baza documentelor justificative eliberate de instituția de profil la care a fost efectuată donarea de sânge.
Ziua liberă pentru a merge cu copilul la medic. Se acordă în fiecare an pe baza unei cereri a salariatului-părinte, la care se atașează declarația pe propria răspundere a celuilalt părinte din care trebuie să reiasă că nu a solicitat și nu va solicita pe durata unui an calendaristic dreptul similar la locul lui de muncă. Ulterior controlului, salariatul trebuie să ofere angajatorului o adeverință medicală emisă de medicul de familie din care să reiasă efectuarea controlului, potrivit normelor de aplicare ale Legii 91/2014, care a introdus acest drept.
Deși nu este vorba de zile libere, ci despre ore, dar și pentru a le contoriza în această sintezăm, amintim și despre dispensa în limita a 16 ore pe lună pe care angajatorii au obligația de a o acorda salariatelor gravide, care i-au informat pe aceștia despre starea lor. Aceste ore libere acordate pentru efectuarea consultațiilor și investigațiilor care se pot efectua doar în timpul programelor de lucru sunt plătite, după cum se menționează și în OUG 96/2003.
Dacă ar fi să facem un calcul destul de forțat am putea spune că un salariat ar putea ajunge să stea în jur 69 de zile acasă într-un an, ținând cont că are dreptul la 20 de zile de odihnă, 10 zile pentru urgențe familiale, 5 zile pentru căsătorie (de exemplu), 9 libere legale (cel puțin cele din 2022), 4 zile pentru donarea de sânge (bărbații pot dona de 4-5 ori pe an sânge), 15 zile pentru concediul paternal, 5 zile pentru concediul de îngrijitor și încă 1 zi pentru verificarea stării de sănătate a copilului. Desigur, calculul e forțat deoarece e greu de imaginat că un salariat ar putea să se regăsească într-un an în toate situațiile de mai sus.