Concret, inițiatorii vor ca salariul minim brut diferențiat de 3.000 de lei să fie introdus și pentru domeniul fabricării băuturilor, la pachet cu taxe salariale reduse. Este vorba de activitățile de pe codul CAEN 11:
- 01 - distilarea, rafinarea şi mixarea băuturilor alcoolice;
- 02 - fabricarea vinurilor din struguri;
- 03 - fabricarea cidrului şi a altor vinuri din fructe;
- 04 - fabricarea altor băuturi nedistilate, obţinute prin fermentare;
- 05 - fabricarea berii;
- 06 - fabricarea malţului;
- 07 - producţia de băuturi răcoritoare nealcoolice; producţia de ape minerale şi alte ape îmbuteliate.
Facilitățile fiscale constau, mai precis, în:
- scutirea de impozitul pe venit (în cotă de 10%);
- scutirea de contribuția la sănătate (în cotă de 10%);
- reducerea contribuției la pensii (de la 25% la 21,25% - pentru condiții obișnuite de muncă);
- scutirea contribuției suplimentare la pensii (4% sau 8%, pentru condiții mai grele de muncă) - inaplicabilă, însă, fără o schemă de ajutor de stat;
- reducerea contribuției asiguratorii pentru muncă (de la 2,25% la 0,3375%, însă în 2022 ar fi de 0,27%, iar în anii următori ar putea fi diferită) - inaplicabilă, însă, fără o schemă de ajutor de stat.
- angajatorii să realizeze o cifră de afaceri, din activitățile de fabricare a băuturilor, de cel puțin 80% din cifra de afaceri totală;
- facilitățile se aplică la veniturile brute lunare între 3.000 și 10.000 de lei; pentru sumele ce depășesc 10.000 de lei se calculează și plătesc taxele salariale obișnuite.
Din expunerea de motive anexată proiectului reiese că măsura este necesară pentru a evita discriminarea angajaților din domeniul fabricării băuturilor:
„Neincluderea industriei de fabricare a băuturilor în sfera de aplicare a Legii 135/2022 va avea un impact semnificativ, cu efecte negative pe termen mediu și lung, generând un dezechilibru major în industria alimentară. Companiile din sectorul băuturilor susțin circa 15.000 de angajați direcți care vor fi direct afectați de această măsură discriminatorie. Sectorul băuturilor se supune acelorași reguli și norme legislative (atât naționale, cât și europene) aplicabile restului industriei producătoare de alimente: normele privind siguranța alimentară, inclusiv cele sanitar-veterinare, cele privind etichetarea, informarea și protecția consumatorului, legislația specifică privind ambalajele și protecția mediului.”
Pentru toate taxele salariale -- indiferent că acestea sunt datorate de angajat sau de angajator --, angajatorul este cel care are obligația de a le calcula, reține, declara și plăti lunar.
Atenție! Ca să se aplice, proiectul de lege trebuie adoptat de Parlament, promulgat prin decret prezidențial și publicat în Monitorul Oficial.