- persoana fizică dispune de libertatea de alegere a locului și a modului de desfășurare a activității, precum și a programului de lucru;
- persoana fizică dispune de libertatea de a desfășura activitatea pentru mai mulți clienți;
- riscurile inerente activității sunt asumate de către persoana fizică ce desfășoară activitatea;
- activitatea se realizează prin utilizarea patrimoniului persoanei fizice care o desfășoară;
- activitatea se realizează de persoana fizică prin utilizarea capacității intelectuale și/sau a prestației fizice a acesteia, în funcție de specificul activității;
- persoana fizică face parte dintr-un corp/ordin profesional cu rol de reprezentare, reglementare și supraveghere a profesiei desfășurate, potrivit actelor normative speciale care reglementează organizarea și exercitarea profesiei respective;
- persoana fizică dispune de libertatea de a desfășura activitatea direct, cu personal angajat sau prin colaborare cu terțe persoane în condițiile legii.
"Inspectorii de muncă se pot uita la faptul că contractorul ocupă un loc în organigramă, ceea ce nu ar trebui să se întâmple în cazul unui contractor independent, că este integrat în echipă ca și cum ar fi angajat, că există în contractul cu firma anumite elemente ce țin de o relație de muncă - concediu sau elemente de remunerație, cum ar fi bonusul calculat ca și pentru un angajat -, și sunt multe astfel de criterii care pot fi luate în considerare pentru a constata că o relație de colaborare nu este într-adevăr independentă, ci este o relație de muncă", a explicat Ioana Cercel, Senior Manager în cadrul PwC România, într-o conferință.
Citește și: Care ar fi costul riscului de reîncadrare a activității de către organele de control
După cum a subliniat Irina Nuțescu, Senior Manager în cadrul PwC România, autoritățile de control verifică în aceste situații și dacă, în lunile în care se achitau bonusuri salariaților, contractorii aveau majorări nejustificate ale tarifelor, fără a exista prestări de servicii suplimentare și calculate similar angajaților, sau existența altor beneficii care în mod normal se dau doar angajaților, cum ar fi stock option plan sau chiar includerea lor la evenimente de tip teambuilding. "Aceste aspecte nu au fost luate în calcul singular, ci și cu alte elemente de substanță, dar sunt niște aspecte care le pun semne de întrebare inspectorilor", a subliniat Irina Nuțescu.
Pe de altă parte, inspectorii de muncă se mai uită și la istoricul dintre persoana respectivă și firma cu care are un contract. "Dacă eu, ca firmă de IT, contractez o forță de muncă independentă, care acum un an erau micro în relația cu mine și acum doi ani erau printre angajații mei, iar acum sunt brusc independenți, care au onorariu constant în fiecare lună, au carte de vizită, apar în organigrama noastră, le mai dau și-un telefon și-o mașină... cu siguranță nu putem vorbi de independență", a spus Andrada Pleș, tax manager la Dobrinescu Dobrev SCA, în urmă cu ceva timp.
Sancțiunile care pot fi aplicate de către ITM în aceste cazuri este aplicarea amenzii pentru munca nedeclarată, ce poate fi de maximum 200.000 lei, urmată fiind de dispunerea încheierii de contracte de muncă cu persoanele aflate în această situație.
Poate cea mai mare "cheltuială" în cazul reîncadrării unui PFA în salariat o reprezintă plata contribuțiilor sociale obligatorii din momentul în care se stabilește că activitatea respectivă a devenit una dependentă. În cazul în care a trecut ceva timp, nedeclararea vine și cu impunerea unor accesorii acelor debite principale care ar putea să însemne sume destul de mari.
Comentarii articol (0)