Din 1 ianuarie 2023, fiscalizarea bacșișului a devenit obligatorie pentru localurile din România. Însă, la fel ca alte măsuri date pe repede-nainte, nici aceasta nu duce lipsă de neclarități în practică. Prin urmare, în acest articol am adunat la un loc principalele aspecte relevante prevăzute de Legea bacșișului, dar și opiniile specialiștilor și ale autorităților legate de aplicarea sa.
Legea bacșișului (
nr. 376/2022) se aplică efectiv începând din prima zi a anului 2023, toate articolele scrise de noi pe acest subiect fiind disponibile în
secțiunea specială de aici.
1. Ce companii trebuie să fiscalizeze bacșișul? Și, de fapt, ce înțelegem prin bacșiș?Bacșișul reprezintă
orice sumă de bani primită în plus, de la client, față de contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate de către restaurante și baruri. Concret, fiscalizarea vizează firmele care activează pe codurile CAEN 5610 (restaurante) și 5630 (baruri și alte activități de servire a băuturilor). Singura excepție este pentru localurile care fac
livrări la domiciliu - în acest caz, fiscalizarea bacșișului este complet opțională.
Firmele din alte domenii de activitate nu aplică regulile, cel puțin momentan.
2. Fiscalizarea bacșișului e obligatorie? Și bacșișul e obligatoriu?Legea bacșișului a stabilit că da - fiscalizarea este obligatorie pentru baruri și restaurante, altfel acestea riscă amendarea.
Bacșișul, însă, rămâne mai departe complet opțional - îl acordă numai clienții care vor să-l acorde și tot ei stabilesc și cuantumul. Ba chiar se prevede în mod expres că
firmele n-au voie să condiționeze livrarea de bunuri sau prestarea de servicii de acordarea bacșișului. Ce mai este important este că fiscalizarea e
obligatorie indiferent dacă un local e sau nu e plătitor de TVA.
3. Firmele care nu respectă regulile fiscalizării bacșișului riscă ceva?Da. În primul rând, cei care nu respectă regulile riscă
o amendă între 2.000 și 4.000 de lei (de aceea, e bine de știut că
firmele care nu declară la Fisc venituri din bacșiș riscă să atragă atenția autorităților). În al doilea rând,
putem vorbi de un risc de recalificare, la un eventual control fiscal, dacă bacșișurile încasate depășesc 15% din consumație - fiscaliștii avertizează că partea ce trece de 15% poate fi considerată venit salarial pentru care să se datoreze atât impozit, cât și contribuții sociale.
4. Ce fel de venit este considerat bacșișul și ce taxe i se aplică?În esență, legea stabilește că veniturile din bacșiș sunt
venituri din alte surse, pentru care se datorează exclusiv impozitul pe venit în cotă de 10%. Totuși, așa cum scriam mai sus, fiscaliștii și chiar și autoritățile sunt de părere că
o firmă poate încasa, cu titlu de bacșiș, numai maximum 15% din consumație. Deși legea nu este clară în acest punct, autoritățile par să-și fi conturat deja o abordare pentru viitoarele controale fiscale, motiv pentru care firmele ar trebui să procedeze cu atenție. Pentru bacșiș nu se datorează TVA.
5. Și dacă nu firma e cea vinovată de nerespectarea regulilor? Adică, de exemplu, dacă chelnerii fac în așa fel încât să încaseze bacșișul direct?În teorie, angajatorul este cel care trebuie să se asigure că salariații săi respectă regulile date prin Legea bacșișului. Deși autoritățile nu pot amenda salariații care fac în așa fel încât să evite impozitarea,
angajatorul poate lua unele măsuri dacă este amendat din cauza lor.
6. Cum ar trebui să se facă fiscalizarea?De principiu, procedura este simplă. Înainte de emiterea bonului fiscal, clientul trebuie să treacă pe nota de plată valoarea bacșișului (sunt două opțiuni - o valoare procentuală între 0% și 15% din valoarea consumației ori o sumă fixă) și modalitatea de plată (
cu numerar sau cu cardul). Indiferent cum este plătit, bacșișul trebuie trecut pe bonul fiscal pe care sunt bunurile și serviciile (în casa de marcat trebuie introdus un articol denumit „bacșiș”). Banii din bacșiș ajung la angajator, care îi impozitează, iar apoi
se împart sumele nete, conform unei proceduri proprii, către salariați.
7. Ce tratament contabil se aplică bacșișului?În esență, sumele provenite din încasarea bacșișului
se înregistrează în contabilitatea localurilor pe seama conturilor de datorii, folosind un analitic distinct, și se distribuie integral salariaților (evident, fără impozitul reținut la sursă), pe baza unei evidențe nominale a acestora.
8. Dacă plătesc consumația „pe firmă”, pot să trec bacșișul la cheltuielile de protocol?Da. Legea bacșișului prevede în mod expres că dacă clientul unui local este o firmă, bacșișul se include și pe factura cerută de acesta. În această situație, bacșișul poate fi inclus de client în cheltuielile sale de protocol, însă în condițiile și în limitele specifice cheltuielilor de protocol (cele din Codul fiscal).
9. Prin ce formular se declară impozitul pe bacșiș?Din moment ce veniturile din bacșiș sunt considerate a fi din alte surse, impozitul aplicat acestora
se declară lunar prin formularul 100 și se plătește tot lunar, așa cum au confirmat specialiștii și autoritățile. Suplimentar, impozitul trebuie evidențiat anual și în declarația 205.
10. Bacșișul se distribuie numai salariaților? Sau se distribuie și altor persoane?Bacșișul se distribuie numai salariaților, fără excepții. Aceste sume nu se pot împărți
zilierilor sau administratorilor/asociaților (care n-au și calitatea de salariat), de exemplu.
Lucrurile se complică puțin, totuși, în anumite situații - dacă vorbim de angajați temporari sau de angajații unei firme partenere către care s-a externalizat activitatea efectivă.
11. Cine câștigă și cine pierde din fiscalizarea bacșișului?În esență, măsura are
o serie de avantaje și dezavantaje, însă este greu de spus care sunt majoritare.