Conform inițiatorilor, statisticile din anii recenți arată că firmele câștigă mult mai des în contencios administrativ, prin comparație cu faza de contestație fiscală. Cu alte cuvinte, procedura contestației fiscale nu funcționează ca un adevărat filtru, pentru că în majoritatea cazurilor se ajunge la procese în instanțele de contencios administrativ.
„Procedura contestației fiscale este menită să funcționeze ca un filtru pentru acțiunile în justiție împotriva actelor inspecției fiscale, respectiv să remedieze deficiențele actelor emise de inspectorii fiscali. În practică, activitatea de soluționare a contestațiilor fiscale este deseori o formalitate, fiind relativ rare situațiile în care deciziile de impunere sau rapoartele de inspecție fiscală sunt anulate”, scrie în expunerea de motive a propunerii de act normativ.
Din acest motiv, parlamentarii vor să-i responsabilizeze pe funcționarii din cadrul ANAF (inspectorii care emit decizii de impunere) și MF (cei care se ocupă, mai nou, de soluționarea contestațiilor fiscale). Asta ar însemna, în viitor, o analiză mai atentă pentru emiterea deciziilor de impunere și pentru soluționarea contestațiilor, pentru a se ajunge mai rar în instanță. Cum se va face asta? Prin posibilitatea ca funcționarii să răspundă solidar cu ANAF (cel puțin) pentru plata cheltuielilor de judecată ale firmelor, dacă instanțele consideră că legislația a fost aplicată greșit sau că au fost ignorate deciziile CJUE.
Conform proiectului, ar urma să apară două scenarii posibile:
- Gravă neglijență a funcționarului public: dacă în urma acțiunii în contencios administrativ (soluționată definitiv), instanța consideră că ANAF a aplicat greșit legislația sau a ignorat jurisprudența CJUE la redactarea actelor fiscale contestate. În acest caz, semnatarii actelor contestate și anulate vor răspunde în solidar cu ANAF, față de contribuabil, pentru plata cheltuielilor de judecată;
- Culpă gravă a funcționarului public: dacă în urma acțiunii în contencios administrativ (soluționată definitiv), instanța consideră că ANAF a aplicat greșit legislația sau a ignorat jurisprudența CJUE la redactarea actelor fiscale contestate, în condițiile în care aceste încălcări au fost sesizate de contribuabil în faza de control fiscal. În acest caz, semnatarii actelor contestate și anulate vor răspunde în solidar cu ANAF, față de contribuabil, pentru plata cheltuielilor de judecată, dar și pentru plata dobânzilor.
În ambele situații, proiectul prevede că ANAF va recupera sumele plătite contribuabililor de la funcționarii semnatari ai actelor fiscale anulate în instanță.
E bine de știut că proiectul face o referire directă la articolul IX din OUG 46/2009, acolo unde scrie că, „Pe perioada cât îşi desfăşoară activitatea, persoanele care ocupă sau au ocupat funcţii de demnitate publică, înalţii funcţionari publici, funcţionarii publici şi personalul contractual din cadrul Ministerului Finanţelor Publice şi al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, atât la nivel central, cât şi la nivel teritorial, nu răspund civil sau penal, după caz, decât dacă instanţele judecătoreşti constată îndeplinirea ori omisiunea îndeplinirii de către aceştia cu vinovăţie, constând în culpă gravă sau gravă neglijenţă, a oricărui act ori fapt în legătură cu exercitarea, în condiţiile legii, a atribuţiilor ce le revin.”
Atenție! Proiectul de lege trebuie adoptat de Parlament, promulgat prin decret prezidențial și publicat în Monitorul Oficial pentru a se aplica.