În ce condiții este obligat Fiscul să respecte dreptul contribuabilului de a fi ascultat

Ținând cont de prevederile art. 9 alin. (1) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, înaintea luării unei decizii, organul fiscal este obligat să asigure contribuabilului posibilitatea de a-și exprima punctul de vedere cu privire la faptele și împrejurările relevante în luarea deciziei, respectiv de a-l audia.

Organul fiscal nu este obligat să respecte acest principiu atunci când:

• întârzierea în luarea deciziei determină un pericol pentru constatarea situaţiei fiscale reale privind executarea obligaţiilor contribuabilului sau pentru luarea altor măsuri prevăzute de lege;
• cuantumul creanţelor fiscale urmează să se modifice cu mai puţin de 10% din valoarea creanţei fiscale stabilite anterior;
• se acceptă informaţiile prezentate de contribuabil, pe care acesta le-a dat într-o declaraţie sau într-o cerere;
• urmează să se ia măsuri de executare silită;
• urmează să se emită deciziile referitoare la obligaţiile fiscale accesorii.

Audierea se consideră îndeplinită în următoarele situaţii:

• contribuabilul refuză explicit să se prezinte la termenul stabilit de organul fiscal în vederea audierii;
• contribuabilul nu se prezintă, din orice motiv, la două termene consecutive stabilite de organul fiscal în vederea audierii.

Un aspect procedural-fiscal important constă în faptul că excepția lipsei audierii poate fi invocată de contribuabil odată cu formularea contestației depuse.

Un alt aspect procedural-fiscal relevant constă în faptul că, ori de câte ori organul fiscal trebuie să stabilească un termen pentru exercitarea unui drept sau îndeplinirea unei obligații de către contribuabil, acesta trebuie să fie rezonabil, pentru a da posibilitatea contribuabilului să își exercite dreptul sau să își îndeplinească obligația.

Așadar, putem considera că dreptul contribuabilului de a fi ascultat este dreptul procedural cel mai important al contribuabilului. Acest drept este derivat direct din Constituţia României, conform căreia România este stat de drept, democratic şi social, în care demnitatea omului, drepturile și libertăţile cetăţenilor şi libera dezvoltare a personalităţii umane reprezintă valori supreme şi sunt garantate.

Astfel, principiul statului de drept şi dreptul la personalitate al fiecărui cetaţean, ce trebuie respectate conform Constituţiei, înseamnă că fiecare individ să fie mereu tratat ca o persoană, nu ca un obiect al acţiunii statale.

Scopul acestui drept al contribuabilului de a fi ascultat constă în evitarea luării unor decizii pripite sau eronate din partea administraţiei fiscale, acesta deservind interesului administrativ deoarece uşurează elucidarea unei stări de fapt reale şi, astfel, ajută la evitarea contestaţiilor costisitoare din punct de vedere al efortului şi al timpului.

În principiu, încălcarea dreptului contribuabilului de a fi ascultat face, într-adevăr, ca un act administrativ să fie greşit şi nelegal, dar nu îl face să fie nul de drept.