avocatnet.ro 
În esență, reorganizarea Direcției Antifraudă din cadrul ANAF va însemna controale mai multe la contribuabili. Însă, cel puțin teoretic, acestea ar trebui să fie mult mai eficiente și mult mai țintite decât până acum, reiese din răspunsurile pe care ni le-a dat Călin Stan, Partener la Băncilă, Diaconu și Asociații.
1. La ce schimbări ar putea să se aștepte contribuabilii, în cadrul controalelor DGAF, odată cu apariția structurilor județene?
Călin Stan: „Ca principiu, apariția structurilor județene ar trebui să conducă la eficientizarea activității DGAF, prin alocarea corespunzătoare a resursei umane, inclusiv în zone unde, în prezent, necesarul este posibil să nu fie acoperit în mod corespunzător. În plus, organizarea la nivel județean ar trebui să asigure și un timp de răspuns mai rapid și o operativitate crescută - două aspecte absolut necesare pentru combaterea eficientă a fraudei fiscale. Cu siguranță, acestea sunt dezideratele teoretice ce fundamentează decizia reorganizării (din nou) a DGAF, însă așteptăm să vedem și modalitatea de implementare și, bineînțeles, rezultatele concrete pe termen lung ale acestui demers.”
2. Cum va contribui prezența unităților DGAF în fiecare județ la o combatere a fraudei fiscale și a evaziunii fiscale mai eficientă decât în organizarea actuală regională?
Călin Stan: „Cum menționam, așteptarea este de a vedea o operativitate sporită atât în ceea ce privește identificarea, cât și sub aspectul sancționării faptelor și conduitelor neconforme din punct de vedere fiscal.”
3. Prin comparație, cum se derulau controalele când au mai existat în trecut aceste structuri județene?
Călin Stan: „Este dificil să facem această comparație, întrucât ar însemna să punem semnul egal între activitatea desfășurată de fosta Gardă Financiară și tot ceea ce s-a câștigat (din perspectiva combaterii fraudei fiscale și a îmbunătățirii colectării) începând cu anul 2013, odată cu apariția actualei structuri a DGAF. Credem că este important să ne rezumăm, momentan, la chestiunile de principiu care fundamentează -- cel puțin teoretic -- această nouă reorganizare, urmând să putem trage concluzii după operaționalizarea sa efectivă.”
4. Ce înseamnă pentru contribuabili, în contextul procesului de digitalizare prin care trece ANAF, această regândire a activității DGAF?
Călin Stan: „Toate aceste schimbări trebuie privite în ansamblu, consolidat, întrucât reprezintă un pas important înspre atingerea dezideratului îmbunătățirii colectării și limitării (cât mai mult posibil a) fraudei fiscale. În timp ce, de principiu, digitalizarea poate și trebuie să ajute la identificarea fraudelor, reașezarea și eficientizarea activității DGAF ar trebui să asigure o mai bună sancționare a faptelor neconforme. În ceea ce îi privește pe contribuabili, în principiu ar trebui să privim această reorganizare nu ca pe un semnal de alarmă, ci, mai degrabă, ca pe o dorință de eficientizare a activității ANAF. Într-adevăr, este posibil să observăm o creștere a numărului acțiunilor de control din partea DGAF, așa cum, în mod constant, a fost comunicat public, inclusiv de către conducerea ANAF. Însă ce este important este ca nu cumva revitalizarea activității DGAF să dea naștere unor abuzuri la adresa contribuabililor onești.”
5. Cât de mult ar putea schimba controalele fiscale implementarea așa-zisului modul antifraudă despre care autoritățile spun că-l testează în prezent?
Călin Stan: „În principiu, ar trebui să asistăm la controale fiscale îndreptate în special față de operatorii economici cu risc fiscal, cei care sunt identificați pe baza informațiilor obținute din utilizarea sistemelor informatice de raportare ca fiind cu risc de neconformare sau chiar de fraudă. Deci, cuvântul-cheie este tot «eficientizare» - mai exact, utilizarea resurselor DGAF acolo unde este nevoia reală de verificare, mai degrabă decât «risipirea» lor în acțiuni fără o miză reală în combaterea riscului de neconformare și/sau evaziune.”
6. Ce fel de controale poate derula DGAF și care e specificul lor?
Călin Stan: „Discutăm, în principiu, de controale antifraudă și controale tematice pentru identificarea și combaterea riscurilor fiscale de neconformare. Însă prezintă un interes din ce în ce mai mare efectuarea de către inspectorii DGAF a verificărilor documentare. Aceasta întrucât, spre deosebire de controalele antifraudă sau controalele inopinate în general, verificarea documentară prezintă relevanță inclusiv sub aspectul impunerii, întrucât la finalul unei verificări documentare organele fiscale pot emite decizii de impunere, similar cu situația unei inspecții fiscale de fond.”
7. Ce recomandați contribuabililor în contextul acestei reorganizări a activității DGAF?
Călin Stan: „Recomandarea, de principiu, este de a acorda o atenție sporită tratamentului fiscal aplicabil tranzacțiilor derulate și, suplimentar, o seriozitate maximă în ceea ce privește conformarea cu «noile» obligații generate de paradigma digitalizării (SAF-T, e-Factura, e-Transport etc.). În plus, în contextul în care selecția pentru inspecții fiscale s-a mutat deja în sfera algoritmilor analizei de risc, cunoașterea riscurilor fiscale generate de activitatea comercială și de tranzacțiile desfășurate devine din ce în ce mai importantă.”
Citește și:
- Dacă divulgă secrete de serviciu, inclusiv despre riscurile fiscale ale contribuabililor, personalul ANAF riscă pedepse penale;
- Inspectorii antifraudă vor trebui să treacă anual de verificări psihologice și de integritate;
- DGAF: Anumiți inspectori antifraudă vor fi trecuți pe funcții specifice, însă urmează și recrutări prin concurs.
viktorV