Interviu: Cum e afectată activitatea derulată ca PFA de schimbările recente la taxarea veniturilor independente și cât de convenabil mai e să fii PFA în prezent

Regimul fiscal al activităților independente a fost modificat semnificativ odată cu veniturile aferente anului 2023, prin OG 16/2022, iar apoi odată cu veniturile aferente anului 2024, prin Legea 296/2023 și prin OUG 115/2023.

În aceste condiții, în ce măsură mai poate fi luată în considerare derularea afacerilor ca PFA aflăm din discuția noastră cu Constantin Cozma, economist specializat în ​contabilitatea și fiscalitatea persoanelor care desfășoară activități independente și fondatorul ContApp.

1. În urma modificărilor aplicabile începând cu veniturile din 2023 și începând cu veniturile din 2024, cum stă regimul veniturilor independente față de alte forme de derulare a activității? Este în continuare mai avantajos sau nu să fii PFA?

Constantin Cozma: Modificările din OG 16/2022 au dublat baza de calcul a contribuțiilor sociale pentru persoanele care obțin venituri dintre cele prevăzute la art. 61 din Codul fiscal: activități independente, inclusiv activități sportive, venituri din drepturi de proprietate intelectuală, cedarea folosinței bunurilor, venituri din investiții, activități agricole, silvicultură și piscicultură și venituri din alte surse. Conform OG 16/2022, dacă venitul net depășește plafonul de 24 de salarii minime brute pe țară în 2023, egal cu 72.000 lei, se datorează contribuția pentru pensie (CAS) și contribuția pentru sănătate (CASS) la acest plafon.

Totuși, se pare că nu a fost suficient și Legea 296/2023 stabilește baza de calcul a CASS la venitul net realizat, dar nu mai mult de 60 de salarii de minime brute pe țară în cazul veniturilor din activități independente. În plus, aceste venituri nu se mai cumulează cu celelalte venituri realizate de contribuabil, enumerate mai sus, pentru care se calculează CASS separat, la plafonul de șase, 12 sau 24 de salarii, dacă venitul net realizat depășește plafonul respectiv. Practic, în doi ani, prin modificări succesive, baza de calcul s-a dublat la CAS și a crescut de șapte ori la CASS.

Prin comparație, regimul impozitării microîntreprinderilor s-a modificat și el, dar într-o măsură mai mică. Astfel, impozitul pe venit a crescut de la 1% la 3% pentru unele coduri CAEN sau dacă cifra de afaceri depășește 60.000 euro, iar impozitul pe dividende a crescut de la 5% la 8%. Impactul modificărilor a fost mult mai mic decat la PFA-uri, deși microîntreprinderea a fost și continuă să fie una dintre cele mai importante excepții la taxarea afacerilor în România. Mai departe, firmele care plătesc impozit pe profit au fost cel mai puțin afectate de modificările legislative: a crescut impozitul pe dividende și baza de calcul a CASS.

Care este cea mai avantajoasă dintre ele? Sunt mai multe criterii de evaluat pentru a alege soluția optimă. Depinde de mărimea venitului/profitului net realizat, dacă se desfășoară activități de consultanță, de nevoia antreprenorului de a avea acces rapid la venitul încasat. Strict din punct de vedere al impozitului plătit, microîntreprinderea poate economisi până la maximum 1.500 de lei pe lună (la un venit mediu de 25.000 de lei lunar), dar din acești bani trebuie plătit și contabilul, care poate costa cel puțin 400-500 lei pe lună - un cost justificat. În plus, trebuie și să aștepți întocmirea unor situații financiare trimestriale pentru încasarea venitului realizat în cursul anului, ca dividende.

Regimul impozitului pe profit nu este o soluție optimă în nicio situație. Dacă nu se poate organizarea ca microîntreprindere, atunci optimă este PFA și se datorează CAS în loc de impozit pe profit. Plata CAS asigură o pensie mai mare la vârsta de pensionare, cel puțin teoretic. Și încă un argument de luat în calcul - faptul că nu trece o săptămână fără să nu se discute noi măsuri fiscale, care, de data aceasta, vor afecta microîntreprinderile, pentru că la PFA nu mai ai ce taxe să mai adaugi. Acestea sunt motivele pentru care majoritatea clienților cu care lucrez, 90% dintre ei, au rămas pe PFA. Cel puțin în 2024.

Constantin Cozma: În continuare sunt avantajate activitățile independente care sunt impozitate cu norme de venit, dacă venitul realizat este sub plafonul de 25.000 euro și dacă codul CAEN se află în lista de activități care se pot impune cu norme de venit. Activitățile independente impozitate în sistem real care obțin venituri nete până la nivelul a 24 de salarii minime brute pe țară în 2024 (79.200 lei) nu au motive să schimbe forma juridică - PFA-ul este în continuare avantajos.

Dar, la plafonul de 24 de salarii minime, se atinge nivelul maxim al poverii fiscale în cazul PFA - procentul de taxe este de 41,5% din venitul brut, la fel ca la salarii. Prin comparație, la o microîntreprindere, la un venit net de 79.200 lei, procentul de taxe este de 28% - cu 10.000 de lei mai puțin. Deci, odată depășit plafonul de 24 salarii minime, este recomandată microîntreprinderea. PFA nu mai este o soluție în condițiile în care se obțin și alte venituri, peste plafonul de șase salarii, adică 19.800 lei. Pentru acestea se plătește CASS separat, pe lângă CASS din activități independente.

3. În general, noile reguli sunt mai favorabile pentru PFA-urile care au venituri mici sau dimpotrivă?

Constantin Cozma: Din păcate, nu, noile reguli nu sunt mai favorabile PFA-urilor cu venituri mici, față de perioada anterioară sau față de celelalte forme de organizare. Povara fiscală a crescut treptat: din 2023 s-a introdus încă un plafon (de șase salarii minime) și din 2024 se datorează CASS la nivelul a șase salarii minime, chiar dacă nu există venituri, cu anumite excepții.

Modificările aduse Codului fiscal din 2023 asimilează activitățile independente salariaților, titularii de PFA nu mai sunt văzuți ca antreprenori, deși majoritatea acestora acționează ca atare: nimeni nu le plătește un salariu fix și riscurile asumate sunt mai mari chiar decât în cazul societăților comerciale, având în vedere că titularii de activități independente răspund cu patrimoniul personal. PFA-urile au fost victime colaterale în încercarea Guvernului de a elimina excepțiile, la micro fiscalitatea este în continuare redusă în raport cu această formă de organizare.

4. Ați putea să oferiți câteva exemple concrete de situații în care noile reguli sunt avantajoase sau dezavantajoase pentru PFA-uri?

Constantin Cozma: Noile reguli nu sunt avantajoase pentru PFA-uri. Din 2024, povara fiscală a crescut, tocmai pentru acele categorii de întreprinzători din clasa de mijloc, pentru care la un venit de câteva zeci de mii de euro nu este avantajos să te extinzi la o microintreprindere. PFA-ul rămâne atractiv, ca până acum, în situația în care antreprenorul dorește o activitate ușor de gestionat din punct de vedere fiscal și vrea acces rapid la venitul încasat, chiar dacă trebuie să plătească câteva mii de lei mai mult la bugetul de stat, reprezentând CAS și CASS.

Constantin Cozma: În funcție de venitul estimat, sunt următoarele opțiuni:

Constantin Cozma: În situația în care veniturile realizate depășesc plafonul de 24 de salarii minime, nu se desfășoară preponderent activitate de consultanță și nu aveți nevoie de bani constant, cea mai bună opțiune este microîntreprinderea, fie că se plătește impozit de 1% sau de 3%.

Constantin Cozma: Titularii de PFA au o formă de organizare unde contabilitatea este minimală, venitul net se calculează ca diferența dintre încasări și plăți și banii pot fi utilizați imediat ce au intrat în cont, fără justificare. Migrarea către o microîntreprindere înseamnă mai multă disciplină în utilizarea venitului încasat. Este importantă comunicarea constantă cu contabilul, în situația în care se dorește utilizarea venitului în scopuri personale. Plățile din contul firmei trebuie să fie justificate de documente: facturi, contracte, decizii de distribuire dividende etc.