avocatnet.ro 
Prin recenta OUG nr. 69/2024 s-a decis ca utilizarea e-Factura să fie extinsă și pentru relația business to consumer (B2C) în mod opțional de la 1 iulie 2024 și apoi obligatoriu de la 1 ianuarie 2025. Asta înseamnă că vor începe să fie transmise în sistemul național de facturare electronică și facturile emise către persoane fizice, adică facturile pentru „execuţia de lucrări, livrarea de bunuri/produse şi/sau prestarea de servicii dintre un operator economic” și o persoană fizică. Mecanismul e-Factura nu se adresează, la nivel de obligații, consumatorului, ci operatorului economic, desigur.
Într-o factură care va ajunge în sistemul de facturare național se va regăsi însă în mod obligatoriu și CNP-ul persoanei care a cumpărat produsul ori serviciul. Alături de numele cumpărătorului, de ce a plătit și denumirea produsului/serviciului, putem vorbi de un document cu destule date personale, însă trebuie să ne reamintim că uneori prelucrările de date personale se fac tocmai în virtutea legii, cum e și cazul aici. Mai precis, prelucrarea de date se face în condițiile stabilite de lege.
Una dintre criticile aduse extinderii e-Factura la B2C a fost aceea legată de prelucrarea datelor personale și de radiografiere pe care Fiscul o va putea face, folosind toate datele din aceste facturi, cu privire la obieciurile de consum și preferințele românilor în materie de bunuri și servicii, sumele pe care sunt dispuși să le plătească ș.a.m.d.. Cu alte cuvinte, se consideră că statul va ajunge să aibă o imagine a obiceiurilor de consum ale fiecărei persoane fizice și că asta ar putea chiar să constituie o ingerință în viața privată a persoanelor, după cum s-au exprimat unele opinii în ultimele zile. Cu toate acestea, e greu de imaginat că statul dispune de resursa umană și tehnică necesară pentru a face astfel de profiluri de consum.
Recent, inclusiv fostul secretar de stat, avocatul Gabriel Biriș a declarat pentru Economedia că nu are motive de îngrijorare cu privire la aceste date colectate din facturile către consumatori, întrucât statul pare incapabil să analizeze toate datele strânse din raportările pe care firmele le vor face către Fisc. Totodată, acesta a ținut să reamintească că adevăratele analize sunt făcute de companiile private, cărora oricum le furnizăm suficiente astfel de date în mod intenționat: „câți dintre cei care comentează acum știu că sunt companii care strâng date despre noi, despre ce cumpărături facem, inclusiv în ce magazine intrăm sau pe ce site-uri ne uităm să facem cumpărături și de unde cumpărăm ca să poată să dezvolte produse de reclamă targetată. Asta nu ne deranjează? Deci, până la urmă «it is what it is» și este un lucru normal, în progres, ca informația să existe și să circule. Există reglementări cu privire la protecția datelor personale. Există niște limitări în ceea ce privește folosirea informațiilor pe care statul le primește”.
Comentarii articol (9)