avocatnet.ro 
„De asemenea, există și posibilitatea întreruperii colective a lucrului cu asigurarea continuităţii activităţilor în locurile în care aceasta nu poate fi întreruptă, potrivit prevederilor legale, dacă temperaturile ridicate extreme se menţin pe o perioadă de cel puţin două zile consecutive. De reţinut ar fi faptul că, pe durata întreruperii colective a lucrului, contractele individuale de muncă ale salariaţilor se menţin, iar perioada de întrerupere constituie vechime în muncă. În această situație, se vor stabili modalităţile de recuperare a timpului nelucrat şi modalităţile de plată. Atragem atenția că nerespectarea prevederilor Ordonanței privind măsurile ce pot fi aplicate în perioadele cu temperaturi extreme pentru protecția persoanelor încadrate în muncă se sancționează contravențional, cu amendă de la 1500 la 2500 de lei în conformitate cu art. 10, alin. 1 din O.U.G. nr. 99/2000”, a transmis Inspecția Muncii vinerea trecută, zi în care a fost cod portocaliu de caniculă în aproape toată țara, cu temperaturi care au depășit și 40 de grade Celsius. De departe a fi vorba de zile caniculare izolate, România se confruntă de la începutul lunii iunie cu temperaturi extreme de vară, care au pus țara noastră într-un top al condițiilor severe de climă în această perioadă.
Stresul termic poate afecta lucrătorii din aproape toate sectoarele, dar cei mai vulnerabili sunt lucrătorii în aer liber, cum ar fi cei din agricultură, construcții, servicii de urgență și sănătate. De asemenea, lucrătorii din interior sunt expuși riscului, în special cei care lucrează în industrii cu producție intensă de căldură sau cei care desfășoară activități fizice grele. Agenția Europeană de SSM arătat într-un raport publicat anii trecuți că lucrătorii cu afecțiuni preexistente, femeile însărcinate și tinerii sunt mai vulnerabili la stresul termic, subliniind că este esențială aclimatizarea treptată a lucrătorilor noi și supravegherea atentă a acestora în primele zile de expunere la medii calde.
Este a treia oară, de la începutul lunii iunie, când Inspecția Muncii amintește de necesitatea de a lua măsuri pentru protejarea angajaților în condiții cu temperaturi extrem de ridicate. Departe de a fi o apreciere subiectivă, legislația din România chiar prevede ce se înțelege prin temperaturi extrem de ridicate: temperaturi exterioare ale aerului care depăşesc +37°C sau, corelate cu condiţii de umiditate mare, pot fi echivalate cu acest nivel (indicele de temperatură-umiditate ITU < 80 unități) - OUG nr. 99/2000.
Măsurile minimale impuse de această ordonanță nu sunt însă suficiente în toate situațiile sau nu pot fi luate, din cauza specificului activității prestate.
|
Art. 6 - OUG 99/2000 (1) Angajatorii care nu pot asigura condiţiile prevăzute la art. 4 şi 5 vor lua, de comun acord cu reprezentanţii sindicatelor sau cu reprezentanţii aleşi ai salariaţilor, după caz, următoarele măsuri:
a) reducerea duratei zilei de lucru; b) eşalonarea pe două perioade a zilei de lucru: până la ora 11,00 şi după ora 17,00, în cazurile prevăzute la art. 4; c) întreruperea colectivă a lucrului cu asigurarea continuităţii activităţii în locurile în care aceasta nu poate fi întreruptă, potrivit prevederilor legale. (2) Măsurile prevăzute la alin. (1) se vor stabili dacă temperaturile extreme se menţin pe o perioadă de cel puţin două zile consecutiv. (3) Perioadele de reducere a duratei zilei de lucru, de eşalonare a zilei de lucru sau de întrerupere colectivă a lucrului se vor stabili o dată cu măsurile prevăzute la alin. (1). (4) În unităţile finanţate din fonduri bugetare sau extrabugetare măsurile prevăzute la alin. (1) vor fi stabilite, după caz, de ordonatorul de credite sau de conducătorul unităţii. |
Indiferent că se decide reducerea duratei zilei de lucru sau întreruperea colectivă a lucrului, acele ore sau zile de muncă se pot recupera ulterior sau se va decide diminuarea corespunzătoare a salariului, doar că, trebuie precizat, aceste decizii NU se iau în mod unilateral.
a) prin recuperarea în următoarele 6 luni a timpului de reducere a duratei zilei de lucru sau de întrerupere colectivă a activităţii, cu menţinerea drepturilor salariale avute anterior;
b) fără recuperarea timpului de reducere a duratei zilei de lucru sau de întrerupere a activităţii, dar cu acordarea drepturilor salariale proporţional cu timpul efectiv lucrat”.
Așa cum preciza vineri Inspecția Muncii, OUG 99/2000 stabilește fără echivoc că pe durata întreruperii colective a lucrului, contractele individuale de muncă ale salariaţilor se menţin, iar perioada de întrerupere constituie vechime în muncă.
Bine de știut: boli asociate stresului termic și primul ajutor
- Cea mai gravă afecțiune legată de stresul termic este insolația, o urgență medicală caracterizată prin temperatură corporală foarte ridicată, confuzie, pierderea conștienței și piele fierbinte. Primul ajutor include apelarea la serviciile de urgență, răcirea rapidă a persoanei afectate și evitarea administrării de lichide pe cale orală.
- Epuizarea termică apare din cauza pierderii excesive de apă și săruri prin transpirație excesivă și poate evolua către insolație dacă nu este tratată. Simptomele includ dureri de cap, greață, amețeli și transpirație abundentă. Tratamentul implică îndepărtarea persoanei din zona caldă, hidratarea și răcirea cu comprese reci.
- Rabdomioliza reprezintă o condiție asociată stresului termic și efortului fizic prelungit, caracterizată prin distrugerea rapidă a țesutului muscular, poate duce la probleme renale și cardiace. Primul ajutor include oprirea activității, hidratarea intensă și solicitarea de asistență medicală imediată.
- Sincopa termică se manifestă prin leșin și amețeli din cauza scăderii fluxului sanguin către creier. Crampele de căldură sunt dureri musculare cauzate de pierderea de săruri prin transpirație. Primul ajutor pentru ambele afecțiuni include odihna într-un loc răcoros și hidratarea.
- Eritemul termic, cunoscut și ca erupție cutanată provocată de căldură, se manifestă prin mici pete roșii pe piele și prurit sever. Edemul termic implică umflarea, de obicei a gleznelor, la persoane neobișnuite cu căldura. Tratamentul implică răcirea zonei afectate și evitarea expunerii suplimentare la căldură.
„76% dintre români simt că productivitatea la locul de muncă scade în zilele cu temperaturi ridicate, iar 71% se simt mai irascibili în astfel de perioade”, arată un studiu realizat de Reveal Marketing Research. „În aceeași ordine de idei, 73% dintre respondenți au observat că au nevoie de mai multe pauze în timpul programului de lucru în zilele caniculare, această tendință fiind pronunțată în rândul tinerilor cu vârste cuprinse între 25 și 34 de ani (82%).
În ceea ce privește condițiile de muncă, 45% dintre români menționează că angajatorii lor au implementat măsuri speciale pentru a gestiona canicula la locul de muncă, în timp ce 35% indică faptul că angajatorii lor nu au luat astfel de măsuri.
Referitor la măsurile specifice pe care românii și le-ar dori implementate la locul de muncă pentru a îmbunătăți confortul în perioadele de caniculă, în topul preferințelor se află asigurarea apei pentru angajați (57%), îmbunătățirea ventilației sau a aerului condiționat (52%), posibilitatea de a lucra de acasă (49%), flexibilitate în programul de lucru (38%) și posibilitatea de a avea mai multe pauze (36%)”.
andrei-dev1