avocatnet.ro 
Contextul propunerii legislative este, conform notei de fundamentare care o însoțește, acela al deteriorării semnificative a tendințelor demografice din România, situație evidențiată de datele provizorii ale recensământului populației și locuințelor din 2021 (RPL 2021).
Datele citate indică o scădere a populației și o îmbătrânire demografică accentuată, reflectată în creșterea ponderii populației vârstnice (de la 65 ani și peste).
Cauza principală a acestei situații este identificată ca fiind rata scăzută a natalității. Pentru a remedia această problemă, inițiativa propune o instituirea unei indemnizații majorate pentru creșterea copilului până la vârsta de doi ani.
Astfel, indemnizația va fi, pentru primul copil, de 85% din media veniturilor nete realizate în ultimele 12 luni din ultimii doi ani anteriori datei naşterii copilului.
De asemenea, pentru al doilea copil, ”cuantumul indemnizaţiei lunare se majorează cu 25%, iar pentru al treilea copil și următorii, cuantumul indemnizaţiei lunare se majorează cu 35%”
În plus, modificările propuse prevăd ca valoarea minimă al indemnizaţiei lunare prevăzute să nu poată fi mai mică decât suma ”rezultată din aplicarea unui coeficient de multiplicare de 2,5 la valoarea indicatorului social de referință, iar cuantumul maxim al acesteia nu poate depăşi valoarea de 9.000 lei”.
Propunerea stipulează că persoanele care, în ultimii doi ani anteriori datei naşterii copilului, au realizat timp de cel puţin 12 luni venituri din salarii şi asimilate salariilor, venituri din activităţi independente, venituri din drepturi de proprietate intelectuală, venituri din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură, supuse impozitului pe venit vor avea în continuare de concediu pentru creşterea copilului în vârstă de până la doi ani (trei ani, în cazul copilului cu handicap) și, în plus, vor putea beneficia și de aceste indemnizații lunare mai mari.
Documentul justifică necesitatea adoptării acestei propuneri legislative în regim de urgență prin gravitatea situației demografice actuale și prin impactul negativ pe termen lung asupra societății românești. Acesta menționează, de asemenea, că, deși pe termen scurt și mediu implementarea acestei legi ar putea genera un impact bugetar relativ, se propune intrarea în vigoare a modificărilor începând cu anul următor publicării sale în Monitorul Oficial al României, pentru a permite includerea resurselor financiare necesare în legile bugetare anuale.
Un argument suplimentar în favoarea adoptării acestei propuneri legislative îl reprezintă, după cum se susține în expunerea de motive, succesul înregistrat de politici similare implementate în alte state europene, cum ar fi Franța, Ungaria și Germania, care ar fi condus la o creștere a natalității.
Conform proiectului, noile prevederi ar urma să intre în vigoare la un an de la oficializarea sa.
Atenție! Pentru a se aplica, propunerea legislativă trebuie votată de Parlament, promulgată de șeful statului și publicată în Monitorul Oficial.
brastj
Comentarii articol (4)