Propunere: Includerea burnout-ului în reglementările de SSM din România - concediu medical pentru angajații afectați și obligații impuse angajatorilor

O propunere legislativă recent înregistrată la Senat prevede recunoașterea epuizării profesionale (burnout) la nivel legislativ în România. Inițiatorii propunerii arată cauzele, consecințele burnout-ului și argumentează că lipsa unei reglementări legale lasă angajații vulnerabili. Astfel, prin propunerea care ar urma să modifice Legea SSM și nu numai, aceștia vin cu o serie de soluții legislative pentru a preveni și gestiona burnout-ul, inclusiv evaluări periodice ale sănătății mentale, concedii medicale specifice și integrarea burnout-ului în sistemul de asigurări care acoperă accidentele de muncă. Burnout-ul, arată inițiatorii propunerii, reprezintă o problemă majoră de sănătate publică în România, cu consecințe economice și sociale semnificative, iar lipsa unei recunoașteri oficiale și a unui cadru legislativ adecvat duce la creșterea presiunii asupra resurselor publice și la o pierdere de capital uman valoros.

Propunerea legislativă privind modificarea și completarea unor acte normative pentru reglementarea epuizării profesionale (burnout) a fost înregistrată la final de octombrie la Parlament și ar trebui discutată și supusă la vot în cele două Camere, iar dacă va fi adoptată la deputați, care au votul decisiv, în forma aceasta sau cu eventuale modificări, legea se va putea aplica doar după promulgarea sa și publicarea în Monitorul Oficial. Documentul propune o serie de măsuri legislative pentru a preveni și gestiona burnout-ul la locul de muncă, dorindu-se modificarea și completarea a trei legi importante din sfera sănătății și securității la locul de muncă (SSM): Legea nr. 319/2006 privind securitatea și sănătatea în muncă (Legea SSM), Legea nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de muncă și boli profesionale și Legea nr. 418/2004 privind statutul profesional specific al medicului de medicina a muncii.

Înainte de toate, se propune introducerea unei definiții clare pentru „epuizare profesională” în Legea SSM, descriind-o ca o „stare de epuizare fizică și psihică, cauzată de stresul cronic generat de condițiile de muncă”. Această definiție, spun inițatorii, ar trebui să faciliteze diagnosticarea și recunoașterea burnout-ului ca o problemă de sănătate la locul de muncă. Astfel, evenimentul va fi redefinit astfel încât să cuprindă și epuizarea profesională.

Mai departe, propunerea detaliază obligațiile angajatorilor pentru prevenirea burnout-ului în rândul angajaților săi: accesul la evaluări periodice privind starea de sănătate mentală pentru angajați, realizate de medicul de medicina muncii, organizarea de sesiuni anuale de conștientizare privind simptomele burnout-ului și măsuri preventive, finanțate de angajator sau asigurator.

În ceea ce privește diagnosticarea burnout-ului de către specialiști, se propune ca aceasta să fie realizată de orice medici, psihologi și medici de medicina muncii. Documentul detaliază o procedură clară de confirmare a burnout-ului, inclusiv referirea de către medicii curanți la medicina muncii și confirmarea diagnosticului de către direcțiile de sănătate publică.

„Orice medic, psiholog, inclusiv medicul de medicina a muncii aflat intr-o relafie contractuala cu angajatorul, conform prevederilor legale, va diagnostica cazurile de epuizare profesională”, prevede, mai exact, propunerea de față.

„34¹. (1) Medicul sau psihologul care suspecteaza o epuizare profesionala, in sensul art. 5 lit.s), trimite bolnavul la unitatea sanitara de medicina muncii, respectiv clinica/sectia de medicina muncii sau cabinetul de medicina muncii din structura spitalelor, in vederea stabilirii diagnosticului de epuizare profesionala.

(2) Medicul specialist de medicina muncii din clinica/sectia de medicina muncii sau cabinetul de medicina muncii din structura spitalelor stabilește diagnosticul prezumtiv de epuizare profesionala.

(3) in termen de 30 de zile de la primirea fisei de semnalare a epuizarii profesionale transmisa de medicul prevazut la alin.(2), medicul specialist de medicina muncii din cadrul direcfiei de sanatate publica județene sau a municipiului București, confirma sau infirma epuizarea profesionala prin proces-verbal”.

Concediu și indemnizații

Un aspect foarte important: angajații diagnosticați cu burnout vor beneficia de concediu medical plătit, similar concediului medical pentru accidentele de muncă. Primele trei zile de concediu vor fi acoperite de angajator, iar, de la a patra zi încolo, de sistemul de asigurări.

Se prevede includerea burnout-ului în sistemul de asigurări, alături de bolile profesionale și accidentele de muncă: „Riscurile asigurate in conditiile prezentei legi sunt accidentele de muncă, epuizarea profesionala și bolile profesionale definite in conformitate cu prevederile Legii securitatii și sănătății în muncă nr. 319/2006", va prevede art. 15 din Legea 346/2002.

De asemenea, mai prevede propunerea, asigurații diagnosticați cu burnout vor putea beneficia de transferul temporar într-un alt loc de muncă sau de reducerea programului de lucru, la recomandarea medicului. Această măsură va fi însoțită, desigur, de indemnizații corespunzătoare pentru pierderea veniturilor.

Medicii de medicina muncii vor avea responsabilitatea de a diagnostica și supraveghea cazurile de burnout. Aceștia vor colabora cu alți specialiști pentru a stabili și documenta cazurile cu simptome confirmate de burnout.

Consecințele sociale și economice ale epuizării profesionale

Deși România nu recunoaște încă burnout-ul ca o boală profesională, impactul său este resimțit la scară largă, arată inițiatorii propunerii. De altfel, în calendarul de acțiuni al Inspecției Muncii pe 2022, instituția își asumase oficial că va elabora o propunere de act normativ „care să recunoască stresul profesional și să stipuleze un minim de cerințe pentru prevenirea acestuia și protecția lucrătorilor”. De atunci însă nu am văzut nicio propunere de act normativ în dezbatere la Ministerul Muncii care să confirme preocuparea în acest sens.

Conform Organizației Internaționale a Muncii (OIM), stresul cronic la locul de muncă și burnout-ul reduc semnificativ productivitatea. Angajații afectați de burnout devin mai puțin productivi și întâmpină dificultăți în luarea deciziilor, ceea ce atrage costuri suplimentare pentru angajatori și sistemul național de asigurări sociale.

Burnout-ul duce la o creștere a absenteismului la locul de muncă. Studiile realizate de organizațiile de sănătate mintală și de securitate în muncă sugerează că o mare parte din absenteismul de la job este cauzată de probleme de sănătate mintală, inclusiv burnout.
Burnout-ul contribuie la creșterea cheltuielilor pentru servicii de sănătate. Cum așa? Epuizarea cronică se corelează cu tulburări digestive, afecțiuni cardiovasculare și tulburări psihice grave, necesitând îngrijire medicală suplimentară. În unele cazuri, burnout-ul poate duce la pensionare anticipată din cauza problemelor de sănătate legate de muncă.
Burnout-ul influențează negativ viața personală a indivizilor, afectând relațiile interpersonale și capacitatea de a se bucura de timpul liber. Totodată, are un impact profund negativ asupra sănătății mintale a indivizilor. Persoanele afectate sunt predispuse la depresie, anxietate, sindrom de depersonalizare și chiar gânduri suicidare. În zona cazurilor extreme, inițiatorii amintesc de situația de la Bihor, unde au fost raportate cazuri de suicid în rândul medicilor de familie (trei, mai exact), ca urmare a suprasolicitării prelungite și a lipsei de suport la locul de muncă.
Studiile psihologice arată că burnout-ul poate conduce la depășirea limitelor morale și a normelor de etică profesională la locul de muncă. Aceasta afectează integritatea organizațiilor și poate duce la decizii riscante sau o implicare redusă față de valorile companiei.

Atenție! Propunerea legislativă NU se aplică momentan. Aceasta trebuie dezbătută și supusă la vot în Parlament, iar dacă e adoptată trebuie promulgată și publicată în Monitorul Oficial pentru a produce efecte juridice. Legea va avea nevoie de norme suplimentare pentru a putea fi pusă efectiv în practică.

Concediu și indemnizații

Consecințele sociale și economice ale epuizării profesionale

Burnout-ul în contextul telemuncii: Ce trebuie să aibă angajatorii în vedere
Resurse umane
23 Noiembrie 2021

Burnout: Cum îți poți da seama că un angajat suferă de epuizare prin muncă
Relații de muncă & Asigurări sociale
30 Mai 2019

Propunere: Includerea burnout-ului în reglementările de SSM din România - concediu medical pentru angajații afectați și obligații impuse angajatorilor

Evenimente avocatnet.ro

Concediu și indemnizații

Consecințele sociale și economice ale epuizării profesionale

Evenimente online oferite abonaților avocatnet.ro premium complet

Articole în legatură

Burnout-ul în contextul telemuncii: Ce trebuie să aibă angajatorii în vedere Resurse umane 23 Noiembrie 2021

Burnout: Cum îți poți da seama că un angajat suferă de epuizare prin muncă Relații de muncă & Asigurări sociale 30 Mai 2019

Discuții relevante

Comentarii articol (1)

Burnout-ul în contextul telemuncii: Ce trebuie să aibă angajatorii în vedere
Resurse umane
23 Noiembrie 2021

Burnout: Cum îți poți da seama că un angajat suferă de epuizare prin muncă
Relații de muncă & Asigurări sociale
30 Mai 2019