e-TVA: La ce probleme ar trebui să fie atenți contribuabilii, ca să nu se trezească cu diferențe de TVA, în contextul deconturilor precompletate

O discuție pe tema greșelilor des întâlnite în practică a avut loc la un eveniment online organizat recent de avocatnet.ro. Iată, în continuare, lucrurile scoase în evidență de Mirela Păunescu, Expert contabil și Consultant fiscal.

1. Despre dubla încărcare a facturilor în sistem: „Faptul că facturile s-au încărcat de mai multe ori în sistemul e-Factura. Am discutat deja despre acest subiect și nu aș vrea să repet informațiile sau să mai pierd timp pe subiectul acesta. Aș mai vrea, în schimb, să punctez, apropo de această dublare a facturii, încă un aspect. Și anume că, dacă am transmis deja o factură prin e-Factura, factura respectivă se consideră emisă și primită de către recipient, nemaiavând voie să fac niciun fel de modificare la ea.

În momentul în care fac o modificare pe o factură pe care am emis-o și am încărcat-o în e-Factura, dacă mai transmit o dată acea factură, ANAF nu verifică și nu vede că eu am folosit, de fapt, aceeași serie și același număr. După cum am explicat înainte, dacă este un fișier XML valid -- și va fi valid, pentru că este diferit de ceea ce s-a trimis înainte --, ANAF o să se bucure și o să primească noua factură - din punctul meu de vedere, o factură veche corectată, dar, din punct de vedere al ANAF, o factură nouă, care îmi va dubla TVA-ul respectiv.”

2. Despre folosirea greșită a codurilor pentru e-facturi: „Autoritățile noastre au dat nenumărate exemple de contribuabili care n-au înțeles exact cum se folosesc codurile, fiind o situație complexă care a fost creată și de soft-urile de facturare, care, poate, nici ele, la rândul lor, n-au înțeles exact cum este cu codurile sau n-au pus la dispoziția utilizatorilor suficiente coduri, astfel încât facturarea să se facă și pe codurile corecte. Putem avea cazul facturilor modificate și reîncărcate în sistem, dar am înțeles că au fost și multe situații în care contribuabilii au încercat să storneze facturi și, în realitate, nu le-a ieșit. Spre exemplu, au folosit codul 384 fără să storneze factura inițială, ci emițând o nouă factură pe 384.

Dacă s-a emis o nouă factură corectată pe 384, sistemul a interpretat că sunt două facturi valide. Și, pe cale de consecință, acea tranzacție a fost dublată (n-a fost anulată prima factură, ca să fie reținută a doua factură). Acesta a fost și unul dintre motivele pentru care ghidul privind utilizarea facturii electronice a fost redactat, inclusiv cu exemple: pentru a evita pe viitor astfel de situații care dau bătăi de cap, în primul rând, nouă, contribuabililor, și, în al doilea rând, sistemului și ANAF, pentru a putea ști pe ce TVA se bazează, ce TVA trebuie să colecteze și cum să se raporteze la datele declarate de noi.”

3. Despre folosirea greșită a codului 751: „Utilizarea eronată a codului 751. Revin la o întrebare: atunci când emit factura ulterior bonului fiscal, într-adevăr, factura care este emisă la cererea clientului, nu doar dacă am bon fiscal urmat de factură, dar și în cazul în care am alte documente, de exemplu, bilete de tren pentru care cer ulterior sau, atunci când primesc biletul de tren, în cazul în care optez pentru o factură, și această factură ar fi codificată tot cu codul 751. Dacă am situația în care am documentul și ulterior factura, atunci în mod normal TVA-ul nu s-ar dubla, dacă folosesc corect codul 751.

În cazul în care, însă, am cazuri în care întâi emit factura, după care factura respectivă se se încasează în baza unui bon fiscal sau, mai complicat, cazuri în care o factură se încasează parțial printr-un ordin de plată și parțial prin casieria unde există casă de marcat și printr-un bon fiscal, atunci, inevitabil, TVA-ul pe care îl avem noi în evidența noastră nu se reconciliază cu TVA-ul care ne este precompletat în decont. Se cunoaște această situație, se caută soluții, unele dintre ele legislative, în ceea ce privește modul în care putem utiliza bonurile fiscale, și, eventual, apariția unor bonuri fiscale sau a unor documente care să marcheze doar încasarea documentului, în condițiile în care factura a fost deja emisă. Sau se poate apela la alte variante, astfel încât aceste situații, care sunt destul de frecvente și care nu pot fi evitate, să fie semnalate ușor de către contribuabil.”

4. Despre momentul deducerii TVA-ului: „Au fost teste care s-au făcut și care au arătat diferențe de timp în ceea ce privește exigibilitatea TVA-ului, în special în ceea ce privește deducerea TVA-ului. Și am menționat înainte că la primirea de facturi cu data emiterii într-o lună și cu data validării XML-ului într-o lună diferită, cei care au dedus la momentul în care fișierul XML a fost validat au avut surpriza să constate că, de fapt, sistemul ar fi considerat corect să deducem TVA-ul la data emiterii facturii, nu la data la care am avut un XML valid. Am spus despre această situație că ar trebui să urmărim care va fi interpretarea Ministerului Finanțelor și cum se va poziționa acesta, pentru a înțelege exact când avem dreptul să deducem TVA-ul.

Părerea mea este că, într-o astfel de situație, ar trebui să deducem TVA-ul în luna în care s-a emis factura, nu în luna în care s-a validat XML-ul respectiv, dar nu aș vrea să vă dau idei sau nu aș vrea să vă recomand, sub nicio formă, să îmbrățișați o variantă riscantă. Mai bine este să amânăm, din prudență, să deducem TVA-ul și, în momentul în care Ministerul Finanțelor se va poziționa, fără dubiu, în favoarea unei deduceri la momentul în care s-a întâmplat faptul generator și în condițiile în care avem o factură electronică emisă, dacă va exista o astfel de poziție, atunci vom deduce TVA-ul la data emiterii, nu la data generării XML-ului.”

5. Despre rectificativele la D390: „Au mai fost diferențe legate de declarațiile rectificative depuse pe declarația 390. Din mai multe surse am auzit că, în cazul în care s-au depus rectificative pe 390, nu s-a mai reconciliat decontul cu decontul precompletat.”

6. Despre situațiile legate de folosirea caselor de marcat: „Multe diferențe sunt în ceea ce privește casele de marcat. Casele de marcat aflate în situația în care nu merg o perioadă, din varii motive - dacă există o astfel de perioadă de nefuncționare, bonurile fiscale nu ajung la ANAF și, pe cale de consecință, ANAF ne va încărca decontul precompletat cu un TVA colectat mai mic.

La fel, foarte multe diferențe au fost raportate în cazul în care pe casa de marcat s-a bătut greșit un anumit bon fiscal. După cum știți, într-o astfel de situație se face un dosar offline care presupune corectarea sumei respective bătute pe casa de marcat - o explicare de ce bonul a fost emis pe 800.000 lei, deși în realitate suma corectă era doar de 800 lei. Tot ce este făcut offline n-are cum să ajungă la ANAF. Pe cale de consecință, ANAF ne va încărca cu un TVA colectat foarte mare, în condițiile în care noi am declarat TVA-ul corect - acela pe care l-am corectat prin dosarul offline.”

Important! Sancțiunile aferente sistemului e-TVA au fost amânate până la data de 1 iulie 2025.