Din cate inteleg de la dv. vecinul a formulat o actiune in revendicare......... In cazul actiunii in revendicare se ajunge la compararea titlurilor de proprietate si se da castig de cauza celui mai bine caracterizat. Dumneavoastra puteti depune la primul termen, odata cu intampinarea la cererea reclamantului, si o cerere reconventionala prin care sa invocati servitutea de trecere de care aminteam ieri. Asta daca nu a trecut primul termen. Chiar daca a trecut acest termen o puteti formula totusi, sanctiunea pentru nedepunerea in termen fiind disjungerea cererii dv. de prezentul dosar si judecarea separat. Daca instanta considera ca are o legatura puternica cu fondul poate totusi sa retina cererea spre judecare impreuna cu cererea principala formulata de reclamant.
Tinem legatura!
Av. Cristina Gheorghe
Cu privire la contract nu ma pot pronunta pentru ca prea rar am de-a face cu litigii de munca dar cu privire la a doua problema si anume daca iti poti plati singur asigurarile pentru a-ti curge vechimea stiu sigur ca se poate. Cred ca un raspuns sigur il poti gasi in Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale.
In cazul de fata se pare ca este vorba de o servitute de trecere.
Reglementarea acestei servitutii se regaseste in art. 616 c. civ. conform caruia "proprietarul al carui loc este infundat, care nu are nici o iesire la calea publica, poate reclama o trecere pe locul vecinului sau pentru exploatarea fondului, cu indatorirea de a despagubi, in proportie cu pagubele ce s-ar putea ocaziona."
Prin loc infundat trebuie sa intelegeti un loc ce este inconjurat de alte proprietati diferite fara ca proprietarul sa aiba iesire la calea publica ori aceasta iesire sa prezinte inconveniente grave ori sa fie chiar periculoasa.
Proprietarul terrenului aservit (vecinul dv) poate pretinde de la proprietarul fondului dominant (dv) numai despagubiri in raport cu pagubele pe care i le-ati fi putut cauza prin intrarea in proprietatea sa cu 1,5 mp, nu si teren in compensatie. Potrivit art. 618 c. civ, actiunea ce are ca obiect despagubirile pretinse este supusa prescriptiei, fiind posibil ca in cazul dv sa fie prescrisa.
Dv. nu ati precizat ce natura are cererea prin care vecinul v-a chemat in justitie.......este cumva o actiune in revendicare? sau o actiune in pretentii (sa-i platiti despagubiri pentru terenul ocupat prin aceasta servitute de trecere)?
Cam asa ar sta lucrurile la o prima vedere. Daca analiza situatiei s-ar face cu actele in fata ar fi posibil sa se descopere situatii noi, nesesizabile in prezent.
Succes, Av. Cristina Gheorghe
In cazul vostru, singura solutie este iesirea din indiviziune in urma careia prin expertiza de specialitate vor fi realizate mai multe variante de lotizari, variante din care instanta va alege una, cea mai usor de adus la indeplinire. In aceasta situatie, daca unchiul tau solicita sa-i fie lasat lui imobilul in intregime va fi obligat sa-i despagubeasca pe ceilalti doi mostenitori (tatal si bunicul tau) cu sumele de bani ce revin fiecaruia, conform cotelor corespunzatoare. Numai daca nu se poate ajunge la o partajare in natura sau unchiul tau nu detine sumele de bani pe care le-ar datora cu titlu de sulta celorlalte doua parti, in cazul in care ar ramane imobilul in proprietatea lui exclusiva, numai atunci instanta ar putea dispune vanzarea imobilului la licitatie publica si impartirea sumei obtinute in raport de cotele ce revin fiecarei parti.
Succes, Av. Cristina Gheorghe
Pensia de intretinere nu poate face obiectul cererii reconventionale introduse intr-un proces de partaj. Aceasta pensie poate fi solicitata printr-o actiune de sine statatoare.
Vanzarea/cumpararea intre soti este interzisa prin lege.
Daca parintii sunt in viata iar apartamentul este bunul lor exclusiv in sensul ca nici unul dintre copii nu are calitatea de coproprietar pana la decesul vreunuia dintre parinti copiii nu au nici un drept. Daca doar unul dintre parinti este in viata cel care doreste sa-si obtina partea corespunzatoare din succesiune poate promova un partaj succesoral in baza art. 728 C civ. cotele fiind urmatoarele: 5/8 sotul supravietuitor si 1/8 fiecare copil. Daca nici un parinte nu se mai afla in viata se va promova acelasi partaj succesoral, dar cotele vor fi altele si anume fiecarui mostenitor ii va reveni o cota de 1/3.
Banuiesc ca ultima situatie este si cea reala.
In acest caz instanta va dispune efectuarea unei expertize prin care se vor realiza mai multe variante de lotizare si se va alege varianta cel mai usor de adus la indeplinire. De regula se merge pe partajarea in natura iar daca nu este posibil acest lucru se poate lasa bunul unui singur mostenitor care insa va trebui sa-i despagubeasca printr-o sulta pe ceilalti. In cazul in care nu este posibila aceasta varianta instanta poate dispune vanzarea imobilului ce face obiectul litigiului la licitatie publica iar suma obtinuta se va imparti intre mostenitori conform cotelor corespunzatoare fiecaruia.
Mai este o problema si anume...... daca la decesului primului parinte toti copiii au fost renuntatori ai dreptului de mostenire sau toti trei au acceptat mostenirea, atunci, intr-adevar cotele sunt de 1/3 pentru fiecare. Daca insa unul sau doi dintre copii au acceptat mostenirea dupa primul parinte decedat cotele se schimba.
Va urez succes, Av. Cristina Gheorghe
avocatnet.ro explicăm legislația
