Activitate visancatalin

Vă mulțumesc pentru răspunsuri.

Cât despre acele testamente, am scris că am aflat de existența lor acum două săptămâni, când am căutat alt document.
Am mai scris că dacă știam de existența acestora, cu siguranță ca le aduceam la cunoștința notarului atunci când am dezbătut succesiunea după decesul mamei mele, eram primul interesat să fac asta pentru cota mai mare de moștenire care îi revine mamei mele.

Termen prescripție succesiune!
Bună seara!
Bunicii mei au avut 8 copii, fiecare câte doi copii din căsătoria anterioară.
În anul 1985 bunicul meu a lăsat testament bunicii mele iar în anul 1993 bunica mea a lăsat testament mamei mele.

La 3-4 luni distanță de acest testament, am înțeles că mama mea a cerut bunicii mele să dezbată succesiunea după bunicul meu chiar dacă era beneficiară a testamentului bunicii mele.
La întâlnirea de la notar nu au căzut la o înțelegere, astfel că la sfârșitul ,,Încheierii de ședință" notarul a scris că le sugerează acestora să se adreseze instanței de judecată pentru rezolvarea diferendelor.
La instanța de judecată nu s-a dus nimeni.

Bunica mea a decedat în anul 1997 iar mama mea nu a cerut dezbaterea succesiunii fiind beneficiară a testamentului.

În anul 2005, unchiul meu, cel mai mic dintre copiii bunicilor mei pe care i-au avut împreună, prin prisma faptului că locuia în casa părintească și, găsind câteva acțiuni ale bunicii mele, a mers la un cabinet notarial mințind că este unicul fiu al bunicilor mei, pentru a putea vinde acele acțiuni.

Acum aproximativ o lună de zile, împreună cu un unchi al meu, am decis să ne cerem drepturile de moștenire care ni se cuvin.
Astfel că, la întâlnirea de la notar am aflat cu surprindere că există acel C.M. din 2005, al cărui beneficiar al tuturor bunurilor bunicilor mei este unchiul meu care a mințit că este unicul fiu.
Notarul ne-a cerut să aducem acel C.M. și acea ,, Încheiere de ședință" pentru a le vedea.
Pentru a nu plăti suma de 297 lei la Cabinetul Notarilor Publici pentru a intra în posesia unei copii, am decis să caut printre documentele părinților mei această încheiere.

Surpriza a fost mare, deoarece am găsit cele două testamente.
Vă dați seama că dacă găseam testamentul bunicii mele în care mama mea este beneficiara a unei părți din moștenire, îl prezentam atunci când a fost dezbătută moștenirea după mama mea în anul 2016.

Bineînțeles că acum unchiul meu care locuiește în casa bunicilor mei și care s-a bucurat de aceasta precum și de suprafața de teren agricol de 2,5 ha nu-i convine această situație.
El nu dorește să se prezinte la notariat pentru a dezbate succesiunea ținând cont de testament.

Acum, ceilalți moștenitori nu avem de ales decât să-l dăm în judecată, să cerem anularea acelui C.M. în care el a mințit și să cerem dezbaterea succesiunii ținând cont de cotele părți care ni se cuvin în urma testamentelor.

Unchiul meu speră să obțină casa și terenul agricol pentru că el a fost cel care a locuit și îngrijit casa părintească și a avut terenul în posesia acestuia.

Menționez că singurul document în care sunt menționate bunurile bunicilor mei este un Titlu de proprietate, în care este menționată casa. Alte acte pentru casă nu sunt.

Ținând cont de cele menționate mai sus, vă solicit răspuns la câteva întrebări, astfel:

1. Există un termen de prescripție pentru că nu am cerut punerea în aplicare a testamentului până la această dată?

2. Unchiul meu poate obține casa și terenul agricol pentru că ceilalți moștenitori nu ne-am exercitat dreptul la moștenire într-un termen de ,,X" ani?

3. Există un termen de prescripție pentru ceilalți moștenitori în care ar fi putut ataca testamentul, în care mama mea este beneficiară?

Aștept răspuns la fiecare întrebare în parte.
Vă mulțumesc anticipat!

Testament autentic, mai este valabil după 31 ani?
Bună ziua! Acum câteva zile am găsit printre documentele părinților mei două testamente autentice aparținând bunicilor mei, părinții mamei mele.
Bunicii mei au avut împreună 4 copii plus câte doi copii fiecare din căsătorii anterioare, total 8 copii.
Primul testament autentic a fost redactat în anul 1985 în care bunicul meu a lăsat toate bunurile mobile și mobile soției acestuia după moartea lui.
Cel de-al doilea testament autentic fost redactat în anul 1993 în care bunica mea lasă toate bunurile mobile și imobile, cu condiția ca mama mea să aibă grijă de ea și să o înmormânteze..
Eu nu am știut nimic de aceste două testamente. Dacă eu și fratele meu am fi știut de cele două testamente autentice cu siguranță că le-am fi prezentat notarului în anul 2016 când am dezbătut succesiunea după decesul mamei mele.
Le-am adus la cunoștință celor doi unchi ai mei și nepoților din partea celor decedați de existența celor două testamente autentice.
Unchiul meu care locuiește în casa bunicilor mei și care s-a bucurat de casă și cele 2,5 ha teren agricol este singurul care avea cunoștință de testamentul bunicei mele, nu și de cel al bunicului meu,
Celălalt unchi în viață și nepoții unchilor/mătușilor decedați nu știau nimic de aceste testamente.

Cum era de așteptat, au apărut deja nemulțumiți când au auzit de la mine că mama mea a moștenit toate bunurile de la părinții ei.

Am următoarele întrebări pentru care aștept răspunsuri la fiecare dintre ele, astfel:
1. Mai sunt valabile testamentele dacă eu le-am găsit acum după 39 respectiv 31 ani?

2. Este adevărat că ceilalți moștenitori au dreptul la rezerva succesorală chiar dacă bunica mea a lăsat printr-un testament autentic toate bunurile mobile și imobile mamei mele?

3. Ce Cod civil se aplică în acest caz ținând cont că testamentele autentice au fost redactate în anul 1985 respectiv 1993 iar eu le-am descoprit acum câteva zile?

Aștept răspunsurile dvs., punctual, la fiecare întrebare.
Vă mulțumesc anticipat!

Vă mulțumesc pentru răspuns.
Da, al patrulea, cel fără moștenitori, a decedat înaintea soției acestuia. Soția a primit dreptul de moștenire pe care nu a avut cu-i să-l transmită deoarece cei doi frați ai acesteia nu au avut copii.
Eu vreau să cumpăr casa și terenul, de aceea vreau să știu dacă prima dată pot cumpăra părțile celor 3 moștenitori în viață pentru ca apoi, unul dintre moștenitori, care a plătit timp de 33 ani taxele și impozitele la casă, poate cere în instanță, pe uzucapiune, să devină proprietar pe cota celui de-al patrulea, iar în final să cumpăr ultima cotă de la acesta.
Mai știu că se poate deschide succesiune vacantă pe cota fără moștenitor, numai că îmi este teamă că primăria din localitate îmi poate cere foarte mulți bani pe acea cotă sau să nu o vândă.

romascanu a scris:

Oricare dintre coproprietari poate să ceară partajul (zis și "ieșirea din indiviziune") indiferent dacă el e blond și altul are părul verde ori dacă unul are și altul n-are moștenitori. Sau altfel spus: Ce legătură vedeți dvs. între a fi (co)proprietar și a avea sau a nu avea moștenitori? Că nu-i niciuna. Omul poate să fie proprietar și dacă are și dacă nu are moștenitori.

Ați vrut cumva să spuneți că cel de-al patrulea coproprietar e deja mort și nu știți cu cine să vă judecați în acțiunea de partaj pentru că defunctul nu are moștenitor/i?

Bună seara. Cine îmi poate răspunde la următoarea întrebare:
Trei proprietari pot cere ieșirea din indiviziune dacă al patrulea nu are moștenitori?
Este vorba despre o casă+teren care are 4 proprietari care au moștenit imobilul, unul fără moștenitori.
Vă mulțumesc anticipat.

Bună ziua. Mă confrunt cu o situație, chipurile, care nu a mai fost întâlnită de dou notari și doi avocați. De aceea apelez la ajutorul celor care s-au confruntat cu aceiași situație ca a mea și la care au avut soluții.

Vreau să cumpăr o casă + terenul pe care aceasta este situată. Locuința are contract de vânzare - cumpărare din anul 1925.
Această locuință are 4 moștenitori, unul dintre aceștia nu a avut copii. El a decedat înaintea soției sale, apoi aceasta, astfel că cota parte a lui nu a putut revenii nepoților acestuia.
Problema este că din partea soției sale nu există moștenitori de gradul IV.
În această situație știu că trebuie deschisă succesiune vacantă, care, după informațiile obținute pe Google, am aflat că sunt două proceduri, una deschisă de notar iar cealaltă în instanță.
Cea deschisă de notar ar dura 18 luni iar prin instanță mai puțin (6 luni durează doar informarea în ziar, locuință etc.).

Pe Google am găsit doar informații cu privire la succesiune vacantă atunci când proprietarul decedat este singurul moștenitor al bunului, nu și când sunt mai mulți moștenitori iar unul dintre aceștia sau mai mulți nu au moștenitori.

1. Vreau să știu ce posibilități există ca ceilalți moștenitori să obțină cota de 1/4 a persoanei care nu are moștenitori? Posibil succesiune vacantă prin uzucapiune?

2. Se poate face carte funciară pentru imobil pentru a deveni proprietar pentru cele 3 părți de 1/4? Din câte știu eu, chiar de la un birou de carte funciară, se poate face carte funciară chiar dacă unele persoane sunt decedate, numai că nu mă ajută la notariat, pentru că notarul a spus că nu poate încheia vânzarea-cumpărarea între mine și cei trei moștenitori în viață pentru că al patrulea nu are moștenitori și trebuie deschisă succesiune vacantă pentru ca statul să ia partea acesteia.

3. În situația în care notarul nu poate întocmi contract de vânzare -cumpărare între mine și ceilalți 3 moștenitori, eu pot deveni proprietar pentru cele 3 părți de 1/4 printr-o acțiune deschisă în instanță?

4. Dacă se va face carte funciară pentru imobil, cei 3 moștenitori pot să-mi doneze la notar cotele parte ale fiecăruia?

Vă rog să răspundeți la fiecare întrebare cu 1., 2, sau 3 în dreptul fiecărui răspuns pentru a putea înțelege la care dintre întrebări ați răspuns.

Aștept cu mare nerăbdare răspuns din partea celor care au avut o speță similară cu a mea sau cât de cât apropiată.
Vă mulțumesc anticipat!

IJJ a transmis procesul-verbal de contravenție la Direcția de Impozite și Taxe Locale, fără a se interesa la Judecătorie dacă am depus plângere împotriva procesului verbal de contravenție.
Au încălcat prev. art. 39 alin 2 fin O.G. nr. 2/2001, republicată.
Acum figurez cu o amendă neplătită la DITL.
Am cerut un certificat fiscal fiindu-mi necesar la două instituții și figurez cu amendă.
Am informat în scris IJJ de isprava făcută de persoana care a transmis procesul verbal de contravenție, iar în răspuns au scris că au transmis legal procesul verbal de contravenție în termen de 30 zile, deși am citat în petiție ce prev. art. 39 alin. 2 din OG. 2/2001
În plus de asta le-am cerut ca situația la DITL să revină așa cum a fost înainte de trimiterea procesului verbal de contravenție și sancționarea persoanei care nu a respectat ce scrie în art. 39 alin. 2 din OG 2/2001
Pe scurt, au ocolit răspunsul.
IJJ trebuia să trimită procesul verbal de contravenție la DITL doar dacă eu nu contestam procesul verbal de contravenție (asta scrie în art. 39 alin. 2 din OG. 2/2001).
În speranța că acum ați înțeles problema mea, vă rog să-mi răspundeți la întrebări.
Vreau să fac toate demersurile necesare pentru ca situația să nu se mai repete și cu alte persoane.

Voinea Liviu a scris:

Buna ziua.
Clarificati ce ati solicitat.
Este o diferenta enorma intre Legea 544/2001 si Legea 554/2004.
De asemenea ,referitor la petitii,avem OG27/2002.

Bună ziua. În urmă cu aproximativ o lună de zile am adresat o petiție Inspectoratului Județean de Jandarmi din localitatea unde locuiesc.
În urmă cu câteva zile am primit răspuns de l-a această instituție, răspuns care m-a nemulțumit deoarece a ocolit răspunsurile la solicitările mele.
Întrebările mele sunt:
1. Pot ataca direct în contencios administrativ actul primit de la I.J.J. sau sunt obligat să depun plângere la Inspectoratul General de Jandarmi, iar dacă nu sunt mulțumit nici de acest răspuns, de abia atunci mă pot adresa instanței de judecată?
2. Termenul de a mă adresa instanței de judecată este de 30 zile de la primirea răspunsului cu privire la solicitările mele?
3. De când curge și care este termenul în care pot formula plângere penală la Parchet pentru abuz în serviciu împotriva subofițerului/ofițerului de la I.J.J. care a trimis la Direcția de Impozite și Taxe Locale procesul-verbal de contravenție, pentru a fi luat în debit, deși eu l-am atacat cu plângere în instanță?
Instanța a admis plângerea și a anulat procesul verbal de contravenție (portal instanță, încă nu am primit motivarea, decizia poate fi atacată de I.J.J. în termen de 30 de zile).
Subofițerul/ofițerul jandarm a încălcat prev. art. 39 alin. 2 din O.G. nr. 2/2001, republicată.
Vă mulțumesc anticipat.

Bună ziua! În data de 7.1.2020 o persoană a depus o reclamație la o instituție a statului unde lucrez care a fost declinată spre competență soluționare Parchetului, înregistrându-se un dosar penal pe numele meu.
Dosarul penal a fost înregistrat la Poliția unde locuiesc în data de 22.1.2020. În data de 21.2.2020 am fost chemat la Poliție pentru a mi se aduce la cunoștință că s-a început urmărire penală, citirea reclamației și să dau o declarație.
În data de 28.5.2020 am primit pe mail ordonanța de clasare a dosarului în care aveam calitatea de făptuitor.
Întrebarea mea este: Care este termenul în care trebuie să mă încadrez pentru a depune plângere penală împotriva martorilor din dosar pentru declarații mincinoase.?
Menționez că am decis să nu depun plângere penală împotriva martorilor până când nu primesc ordonanța procurorului pentru a afla măsura dispusă împotriva mea.
Vă mulțumesc anticipat!

Mulțumesc!