In conformitate cu art.397 NCC,autoritatea parinteasca (si nu custodia!!!) se exercita de catre ambii parinti dupa pronuntarea divortului sau de catre unul singur (cf.398 NCC).Pentru situatia d-voastra aveti trei optiuni:una este actiunea in instanta , cea de-a doua este sa incercati o rezolvare prin procedura medierii sau o a treia, chiar o intelegere directa cu fosta sotie.Daca doriti sa economisiti timp,resurse si stres atunci va sfatuiesc sa incepeti de la varianta 3 spre 1.In ceea ce priveste medierea puteti contacta un birou de mediator din localitatea d-voastra sau una apropiata dar si pe siteul:www.cmediere.ro.Succes.
Poate ca inainte de orice demers in instanta sau la notar sa incercati o mediere a conflictului apeland la serviciile unui mediator autorizat.Ati putea afla astfel, care este cauza reala a refuzului si doi, veti cunoaste pozitia initiala a acestuia cu privire la pretentiile legate de succesiune.Merita!
In conformitate cu Hot.272/02.04.2012 a Consiliului de Mediere ziua de 04 mai este decretata ca Ziua Nationala a Mediatorului.Initiativa este de bun augur si speram ca aceasta noua profesie (!) va fi din ce in ce mai cunoscuta si isi va dobandi pe buna dreptate consacrarea ca activitate de interes public.Felicit pe toti colegii mediatori si le doresc mult succes si impliniri in aceasta nobila profesie.
Va supun dezbaterii o noua tema din perspectiva rezolvarii amiabile a disputelor comunitare intre cetateni si institutiile statului prin procedura medierii.Intrebarea este urmatoarea.Ar fi posibila implementarea la nivelul institutiilor publice a unei practici curente de rezolvare prin mediere a problemelor semnalate de catateni prin petitii ,plangeri etc.?
Stiu ca intr-un mare oras din Ardeal s-a infiintat acum cativa ani un ,,Centru de mediere comunitar" gratie unui proiect comun initiat de o asociatie de mediatori, primarie si alte institutii.Entuziasm,surle si trambite.Implicit era si o ocazie foarte buna de promovare a medierii la nivelul comunitatii.Dar......asa cum se intamplata de multe ori cu proiectele care ar putea sprijini comunitatea in cel mai bun sens ,nici medierea comunitara n-a avut succesul scontat.De ce?Oare nu vor cetatenii sa se poata exprima,sa fie ascultati intr-un cadru adecvat in prezenta unui mediator?Nu vor sau nu pot institutiile sa delege un reprezentant abilitat sa negocieze o solutie cu reclamantul,cetatean contribuabil?Este mai simplu sa te prevalezi de conflict invocand tot felul de acte normative sau norme ale institutiei.Daca medierea este o activitate cu atatea beneficii, de ce oare nu ar fi promovata ca cea mai buna solutie in rezolvarea disputelor comunitare?Va rog sa va exprimati optiunea in ceea ce priveste medierea comunitara si daca putem face ceva in acest sens.
Acesta este si sentimentul meu ca,copilul este doar ,,mobilul'' acestei dispute.Ar fi interesant sa aflam de ce este ,,copilul primordial in acest proces" conform celor anterioare ,ca eu cel putin nu-mi dau seama(!?!).Care e interesul superior al minorului in acest caz?Poate aflam parerea tatalui.Sunt de acord cu dl.Ciobanu privind stabilirea prioritatilor.
D-le ,, Ujiman'' ,d-voastra vreti de fapt sa obtineti si sa administrati in folosul copilului d-voastra ,,despagubirea de la societatea de asigurari'' si /sau ,,o parte din mostenirea de la bunicii sai" ? Asta e miza?Credeti ca sotia d-voastra nu doreste tot ce este mai bine pentru copilul, ei mai ales ca a fost victima unui accident produs chiar de propriul tata ?Sunteti parte comuna cu sotia in procesul cu firma de asigurari? Accidentul de care vorbiti este regretabil si iata ca in continuare produce consecinte.Una este chiar posibila destramare a casniciei d-voastra.Puneti-va un moment in locul mamei copilului d-voastra.Daca tatal d-voastra ar fi facut aceasta fapta cum ati fi reactionat ?
Revenind la problemele ridicate eu va recomand sa apelati la un mediator si prin parcurgerea procedurii de mediere este posibil sa primiti raspunsurile care va framanta si eventual sa divortati amiabil,sa stabiliti un plan parental adecvat interesului real si superior al copilului d-voastra,sa va ,,reparati''poate relatia de comunicare cu sotia si familia ei tot in interesul copilului etc.Daca la trauma accidentului mai adaugati si trauma divortului,procesele de daune,un proces de partaj etc. va asteapta vremuri grele si nu sunteti de invidiat.
Dovediti-va buna credinta fata de mama copilului d-voastra dar si interesul onest pentru viitorul copilului incercand rezolvarea pe cale amiabila.
Daca nu ,luati-va un avocat si la ,,lupta''!
Cu siguranta ca aceste drepturi de creanta se pot obtine fie in instanta,fie printr-o tranzactie fie la un mediator.Va recomand medierea avand in vedere ca unele persoane aflate in litigiu sunt persoane in varsta si ca procedura in sine poate restabili in multe cazuri relatiile depreciate.Medierea va ofera cadrul necesar sa obtineti un acord convenabil.
Inainte de a porni pe drumul divortului va sfatuiesc sa meditati foarte bine la toate problemele care le implica acest act.De cele mai multe ori decizia de divorta este cea mai importanta decizie pe care o persoana este nevoit sa o ia pe parcursul vietii.De aceea inainte de a face primul pas adica de a lua o decizie definitiva ganditi-va la tot ce va urma in timpul si dupa pronuntarea divortului.Atat cu d-voastra cat si cu copiii.Puteti ,,castiga'' custodia comuna si cam atat.In rest va pierdeti sotul,o parte din bunurile mobile si imobile, plusul de venituri aduse de sot.Copiii vor avea o suma lunara stabilita de instanta.Daca va hotarati totusi la pasul divortului va sfatuiesc sa treceti peste toate ,,impulsurile emotionale'' absolut firesti in astfel de situatii si sa va ,,menajati'' sanatatea,timpul si banii apeland la serviciile unui mediator.Chiar daca ati divorta din culpa exclusiva a sotului ( care e destul de greu de probat ,mai ales ca in general se stie ca adevarul este undeva pe la mijloc) nu cred ca merita efortul in cazul d-voastra.Un divort civilizat prin acord de mediere in care sa aveti inscrise mai ales problemele legate de cresterea si educarea copiilor v-ar avantaja pe toti cei implicati.Retineti ca informarea despre mediere este gratuita conform legii.
Ambele opinii contin multe adevaruri insa noi toti trebuie sa facem in asa fel incat sa nu permitem ca profesia mediatorului sa cada in desuetitudine.Cred ca sunt putine profesii care sa aiba nevoie a fi promovate asa cum este medierea.De ce?Pentru ca in mod fals s-a acreditat ideea ca noi mediatorii suntem intr-o situatie concurentiala cu alte profesii din sistemul juridic.Este si asta adevarat ca sursa potentialilor clienti sunt tot persoane fizice sau juridice aflate in litigii,conflicte sau dispute sa si pentru ceilalti dar oare justitiabilul nu are si el dreptul sa aleaga calea pe care vrea sa-si rezolve disputa.Am mai auzit sintagma ca noi romanii suntem orgoliosi si bataiosi,ne place instanta,procesul public in care sa-l facem praf pe sot,sotie,partener de afaceri,unchi,matusi,veri ,vecini sau fosti prieteni.Toti deveniti acum dusmani de moarte.N-am prea vazut in sala de judecata fete triumfatoare,victorioase dar nici oameni calcati in picioare.In schimb am vazut fete triste,oameni stresati si agitati...si multe ,,robe'' negre alergand de la o sala de judecata la alta.Stiti care e primul gand al unui ,,orgolios '' care se iese din sala de judecata?Cat ma mai costa urmatorul pas?Alta cale de atac,alte onorarii,alte expertize...alti bani.Un mare orgolios e ,,mare'' doar atata timp cat are resurse de pus la bataie.Cine il ,,mana in lupta" pe bravul roman insetat de dreptate?Poate unii,altii dar mediatorul,niciodata.Dupa ani de zile de tratare cu indiferenta a acestei profesii legiferate in Romania ,cred ca a venit vremea sa facem ceva pentru ea.Cine nu a mediat dispute nu-si imagineaza cate dificultati presupune aceasta procedura,ce consum nervos implica si cat de fragila este linia pe care trebuie sa mergi alaturi de partile implicate ca sa obtii poate un acord.
Dar toate astea merita pentru ca atunci cand lucrurile se rezolva si in fata ta se semneaza o intelegere prin mediere in mod automat ,,bateriile'' ti se incarca. Uneori partile isi dau mana si spun ca imi multumesc pentru ajutor.Alteori nu dar eu stiu ca acesti oameni intra intr-un fel acolo si ies altfel.Asta este medierea.
Promovarea medierii ar fi trebuit pana acum sa fie incheiata de catre sistem prin toate mijloacele posibile dar in special prin mass media.Judecatorii nu recomanda medierea in 99,99 % din cazuri,procurorii si organele de cercetare judiciara nu indruma la mediere,puncte de informare gratuita despre mediere in judecatorii nu avem.Care sunt parghiile noastre? Legea medierii?Consiliul de mediere?Noi mediatorii?Toate astea la un loc si in plus o sansa pe care sistemul sa o dea viitorului medierii in Romania.
Am cred in continuare in mediere si sunt convins ca pana la urma aceasta profesie se va impune prin noi cei care credem in ea.
O zi buna!
Atat in teorie cat si in practica ,,filmul evenimentelor'' se poate produce asa cum s-a afirmat.
S-a depus initial actul de tranzactie si probabil ca in cursul aceleasi dimineti s-a semnat si acordul de mediere de catre parti si s-a depus la dosarul cauzei.Cred ca in ultimul moment.Si e un lucru perfect posibil si legal.Asta pana la urma nu are importanta.De ce? Pentru ca cel mai important este ca partile implicate in mediere s-au inteles si au semnat un acord.Chiar daca in al doisprezecelea ceas.Chiar daca si cu scopul enuntat de a recupera taxa de timbru.Cred ca instanta ar fi trebuit sa ia act de intelegerea lor prin mediere.Ar mai fi o intrebare:-Continutul acordului de mediere a respectat toate conditiile de forma si legalitate cerute?Poate ca aici gasim raspunsul la solutia instantei.
avocatnet.ro explicăm legislația
