Atunci când intenționați să cumpărați un teren care provine din dezlipirea de un alt teren, este esențial să vă asigurați că toate aspectele legate de delimitarea și înregistrarea proprietății sunt corect gestionate pentru a evita orice neclarități sau dispute ulterioare legate de limitele proprietății. În acest context, aveți câteva opțiuni:
Solicitarea vânzătoarei să finalizeze înțărușarea (delimitarea) cu ajutorul unui cadastrist înainte de vânzare:
Avantajul acestei abordări este că vă asigurați că limita terenului este clar stabilită și înregistrată oficial înainte de a finaliza tranzacția.
Aceasta reduce riscul de dispute legate de limitele proprietății după achiziție.
Este responsabilitatea vânzătoarei să asigure că proprietatea vândută corespunde descrierii din acte, inclusiv în ceea ce privește delimitările.
Cumpărarea terenului și ulterior angajarea unui cadastrist pentru înțărușare:
Dacă alegeți această variantă, asigurați-vă că în contractul de vânzare-cumpărare sunt incluse clauze care să vă protejeze în cazul în care delimitările reale nu corespund cu cele din acte.
Avantajul este că aveți control direct asupra procesului de delimitare.
Riscul este că, dacă sunt descoperite discrepanțe semnificative între limitele reale și cele din acte, ar putea fi necesar să inițiați proceduri suplimentare pentru corectarea acestora, ceea ce poate fi o chestiune de durată și potențial costisitoare.
Cine are dreptul să facă înțărușarea?
În general, proprietarul terenului are dreptul să solicite serviciile unui cadastrist pentru a efectua lucrări de înțărușare și înregistrare cadastrală. În contextul unei tranzacții imobiliare, atât vânzătorul, cât și cumpărătorul pot iniția acest proces, în funcție de acordurile stabilite între părți.
Recomandări:
Consultanță juridică: Este recomandat să consultați un avocat specializat în drept imobiliar pentru a vă asigura că contractul de vânzare-cumpărare vă protejează interesele și pentru a negocia clauze care să acopere aspectele legate de delimitarea proprietății.
Verificarea prealabilă a documentației cadastrale: Înainte de a finaliza achiziția, este prudent să verificați existența unui plan cadastral actualizat și a unui certificat de cadastru și intabulare care să reflecte limitele și suprafața exactă a terenului.
Prin urmare, decizia între a solicita vânzătorului să finalizeze înțărușarea înainte de vânzare sau a prelua dumneavoastră această responsabilitate după achiziție depinde de evaluarea riscurilor, preferințele personale și negocierile cu vânzătorul.
1. Cum se poate adăuga un nou pârât în procesul civil odată cu cererea de apel?
2. Dacă o cerere de chemare în judecată conține un capăt care ține clar de civil, dar și un capăt care ține de contencios, instanța civilă care primește cererea, cum trebuie să procedeze?
a. să ignore total capătul 2 și să-l menționeze în decizie cum că nu-i treaba ei;
b. să dispună disjungerea, să-și decline competența și să transmită instituțional dosarul către instanța de contencios competentă.
Aș dori un răspuns cu indicarea concretă a articolelor de lege.
Dacă partea „sancționată” prin sentință (pârâtul) depune o cale de atac, CPCiv zice că nu i se poate înrăutăți situația din sentință. Ca exemplu, reclamantul cere 10.000 lei daune, sentința de la fond zice 2000 lei. Dacă pârâtul face apel, nu poate primi o pedeapsă mai mare de 2000 înspre acel 10.000 ceruți de reclamant inițial. Corect?
Dar ce se întâmplă dacă și reclamantul (care vrea mai mult de 2000) și pârâtul (chipurile protejat de procedură) fac ambii apel în același timp?
Pe de o parte, reclamantul ar putea obține o sumă mai mare, pe de alta, pârâtul pare a fi protejat. În acest caz, în mod aritmetic, reclamantul face apel degeaba?
1. Este corect că o persoană cu handicap poate obține asistență juridică gratis, inclusiv avocat gratis și scutire de taxe judiciare?
2. În acest caz cui i se poate adresa? Baroului? Instanței? Există vreun tipar de cerere?
3. Avocatul este distribuit aleatoriu? Poate fi ales de persoana cu handicap?
4. Dacă persoana nu e mulțumită de prestația avocatului distribuit, poate scăpa de acesta și primi unul nou?
Dacă o persoană care locuiește în România este insultată de către alt român într-o publicație străină cu sediul în SUA, unde trebuie să o dea în judecată prima persoană pe cea de-a doua pentru răspundere civilă? Este competentă instanța românească sau cea americană? Ambele persoane locuiesc în România.
Ce articol(e) de lege clarifică această situație?
Am atacat soluția procurorilor de clasare a unei plângeri penale la Tribunalul Iași: Judecătoarea de cameră preliminară, mână-n mână cu procuroresele, ne-a respins cererea după multiple (deci ilegale) amânări ale pronunțării. Soluția e rezumată într-o „minută”. Nu trebuia să fie o hotărâre judecătorească corespunzătoare, în care să se detalieze considerentele? După 2 luni nu am primit o asemenea hotărâre, dar s-a emis deja un titlu executoriu pentru cheltuielile de judecată!
Dacă trebuie să obțin despăgubiri de la o persoană fizică care nu are oficial în proprietate decât părți sociale la o SRL (fără alte bunuri personale mobile sau imobile), cum sunt protejat de părțile sociale otrăvite? Adică, părțile alea sociale pot fi la o firmă care este pe pierdere. Dacă mi s-ar da acele părți sociale, aș deveni responsabil pentru datoriile viitoare ale firmei. În loc să-mi recuperez niște bani, pot fi în situația de a pierde mai mulți.
Este vreo problemă de procedură dacă o persoană fizică cere ca martor într-un proces civil o persoană juridică?
Ca exemplu ipotetic:
Vasilică îl dă în judecată pe Fănel pentru oarece fapte.
În legătură cu faptele respective, Direcția de Drumuri a făcut anterior o anchetă și, deci, are cunoștință despre fapte.
Vasilică poate indica drept martor pe Direcția de Drumuri?
Dacă da, în ce fel?
Așa?
„Martori:
- Andrei, adresa
- Direcția de Drumuri, adresa”
avocatnet.ro explicăm legislația
