Sper ca de data asta sa ma fac inteles. Intrebarea mea este ce efecte produc aceste avertismente. Daca la fiecare iesire mai primesc cate un avertisment, desi acum nu am de platit nimic, cum ma afecteaza pe viitor ca am avut 2 sau mai multe avertismente?
Multumesc de raspuns! Pentru context mentionez ca politia rutiera vaneaza biciclistii de vreo doua saptamani. Azi mi-a scris avertisment, asa din zbor, pe motiv ca nu am, printre altele, lumina rosie pe spate (in mijlocul zilei) si sonerie, desi le aveam pe amandoua.
Asadar, are sens sa contest un avertisment sau nu conteaza cate primesc?
Am primit al doilea avertisment scris la numai doua saptamani de primul. Ce efecte produc pentru viitor avertismentele scrise in legatura cu circulatia pe drumurile publice?
Va rog sa ma ajutati cu informatii despre obligativitatea de a folosi sistemul RO e-factura in cazul meu. Activitatea mea economica este limitata la prestarea de servicii (dezvoltare software) exclusiv online, in relatie B2C si B2B cu clienti din afara Romaniei. Ocazional, destul de rar, am si clienti din Romania.
Conform legii 296/2023, articolul LIX, obligativitatea de a transmite facturile emise prin sistemul national RO e-Factura revine operatorilor economici care presteaza servicii pe teritoriul Romaniei.
Legea 227/2015 defineste locul prestarii de servicii la art. 278, alin (5), litera h), punctul 3) ca fiind locul unde beneficiarul este stabilit, daca este persoana neimpozabila. Pentru persoanele impozabile, art. 278, alin (2) stabileste locul prestarii de servicii la sediul persoanei. Prin urmare, activitatea mea nu se poate considera ca fiind prestata pe teritoriul Romaniei, cu exceptia cazului in care clientul este din Romania.
Va rog sa imi spuneti daca interpretarea de mai sus este corecta si prin urmare nu am obligatia de a incarca facturile in sistemul RO e-Factura.
Salutare,
Cum as putea face inmatricularea unei masini SH, daca proprietarul o are inregistrata la DITL, dar nu si la Politie? Altfel spus, actualul proprietar plateste impozit, este masina lui, dar circula cu numerele de inmatriculare ale fostului proprietar.
Am un PFA cu urmtoarele coduri: 6201 (activitate principala), 6311. Momentan activitatea mea este realizarea de soft la comanda si doresc in viitorul apropiat sa public aplicatii Android cu realizarea veniturilor din:
- reclama AdMob
- In-App Purchases (pentru aplicatia de baza distribuita gratuit)
- Donatii (pentru aplicatii distribuite gratuit)
- posibil Payware, dar mai putin probabil. Totusi, daca voi publica software pentru PC in viitor, acesta va fi Payware cu siguranta.
Aplicatiile sunt din clasa 'productivitate' sau 'jocuri'.
Am gasit pe net diverse resurse privind codurile CAEN necesare si cu siguranta voi cere consultanta la ONRC, insa e de preferat sa ma documentez inainte.
Pentru publicare aplicatii Android, inclusiv Payware, am nevoie de 5829?
Daca public jocuri Android, am nevoie si de 5821?
Pentru reclama AdMob, merge 7312?
Nu stiu ce cod am nevoie pentru donatii. Posibil sa intre sub acelasi cod 5829?
Mulutmesc anticipat!
Autorul unei aplicatii software isi poate rezerva toate drepturile de autor (proprietary license) daca codul sursa ii apartine in totalitate. Totusi, in procesul de a invata noi concepte, programatorul se poate folosi de cod Open Source pentru anumite componente ale aplicatiei, fapt ce obliga la distribuirea aplicatiei sub aceeasi licenta (Open Source).
Codul Open Source are de obicei atasat un document license.txt. Codul disponibil pe diverse site-uri sub forma de tutorial poate fi licentiat la randu-i in ToS al website-ului.
Ma intreb ce statut are codul dintr-o carte despre programare? Dupa achizitie, posesorul (cumparatorul) cartii care a copiat cod din acea carte poate sa isi rezerve toate drepturile pentru aplicatia rezultata?
Un exemplu: se foloseste cod dintr-o carte 'Introducere in OpenGL' pentru a dezvolta un joc cu grafica 3D. Mecanismele necesare pentru afisarea pe ecran (aici, codul copiat din carte) a unor obiecte virtuale constituie un nivel abstract, dar necesar, ca un strat suport pentru aplicatie.
Salut,
Site-urile de freelancing ofera oportunitati de munca pentru oricine, autorizat sau nu. Inceputul este intotdeauna dificil, in primul rand pentru ca un utilizator fara istoric pe site va primi mai putine oferte de munca, in al doilea rand pentru ca serviciile prestate pe astfel de site-uri se incadreaza in domenii de activitate cu caracter specific (munca prestata la distanta, on-line).
Astea fiind spuse, cel mai probabil majoritatea freelancerilor nu sunt autorizati si nu cauta sa se autorizeze pe la inceputul carierei (de freelancer).
Intrebarea este, ce se intampla cu cei care au lucrat perioade lungi neautorizati si apoi devin PFA?
Dupa formarea PFA, se ia in calcul castigul din perioada precedenta pentru care nu s-a platit impozit? Tot istoricul castigurilor este la vedere, bineinteles, pe site-ul de freelancing.
Un freelancer neautorizat pe o perioada lunga care devine PFA poate avea probleme cu ANAF referitor la perioada precedenta?
Multumesc
avocatnet.ro explicăm legislația
