Am citit cu interes in 19.04.2019 raspunsul primit la intrebarea adresata, pentru care va multumesc. Asa cum am mentionat in intrebarea mea, nu cunoastem numele de familie dupa casatorie a celor 9 mostenitori ai defunctului GN, refuzand sa ne furnizeze aceste informatii Am putea deschide o actiune in instanta pentru inceput avand ca obiect iesirea din indiviziune doar privind titlul de proprietate individual al socrului meu GI care are 5 mostenitori in viata printre care si sotul meu, fara sa facem referire la titlul de proprietate comun ? Oricum am aflat ulterior de existenta acestuia si de partajul voluntar scris, existent intre ei.
Va multumesc.
Socrul meu GI si fratele acestuia GN, detin fiecare titluri individuale de proprietate pe anumite suprafete de teren dar si un titlu de proprietate comun pe alte suprafete de teren. Referitor la titlul de proprietate comun, mentionez ca exista o intelegere si un partaj voluntar scris intre cei doi frati, incheiat in prezenta a doi martori respectiv fiica lui GN si fiul lui GI, dar care a ramas in acest stadiu. Mentionez de asemnea ca atat GI cat si GN sunt decedati in acest moment. Dupa decesul socrului meu, dorind sa dezbatem succesiunea am aflat de titlul de proprietate comun detinut de fiica defuntului GN si de partajul voluntar existent intre cei doi. Va rog un sfat pentru deschiderea unei actiuni in instanta in vederea anularii titlului de proprietate comun si emiterea altor doua titluri conform partajului voluntar. Mentionez ca defuntul GI are 5 copii in viata iar defuntul GN are 9 copii in viata. Nu cunoastem adresele si numele dupa casatorie decat pentru doi mostenitori ai defunctului GN care in mometul de fata refuza sa ne furnizeze informatii despre ceilalti mostenitori ai defunctului GN. Putem sa deschidem o actiune in instanta avand ca parati doar pe cei doi mostenitori. solicitand instantei obligarea acestora sa comunice datele pentru ceilalti 7 mostenitori ? Care ar fi obiectul cererii de chemare in judecata ? Exista o alta posibilitate pentru anularea titlului comun si emiterea a doua titluri pentru fiecare defunct ?
As dori sa stiu daca ati reusit sa treceti la pensie civila pentru perioada in care ati contribuit in sistemul public de pensii. Cu stima, Marinela Giurgiu.
Buna ziua,
Sotul meu are o vechime totala in munca de aprox. 47 de ani din care 27 in cadrul MApN si 20 de ani in civil. La data iesirii la pensie din MApN i s-a calculat o pensie militara de serviciu pentru perioada lucrata. Mentionez ca iesirea la pensie s-a facut ca urmare a inchiderii unitatilor militare, motiv pentru care cu aceasta pensie avea drept de munca, avand varsta de 47 de ani. Asa cum am mentionat a mai lucrat si contribuit in sistemul public de pensii inca 20 de ani, iesind la pensie la limita de varsta (65 de ani) in luna noiembrie 2018. Dupa 16 ani munciti in civil, in baza legislatiei in vigoare, a solicitat recalcularea pensiei militare incluzand si acesti 16 ani pentru care a contribuit in sistemul public de pensii, fara sa prevada modificarile legislative care au urmat si care limiteaza pensia militara la 80% din valoarea soldelor. Acum la pensionare la limita de varsta, mai beneficiaza de o pensie de 214 lei din sistemul public de pensii, pentru cei 4 ani necuprinsi in pensia militara. Asa cum am mentionat, pensia militara fiind limitata in acest moment fara ca ea sa creasca odata cu cresterea punctului de pensie, fiind un mare dezavantaj, este posibila disjungerea celor 16 ani din pensia militara si adaugarea lor la pensia civila, avand in vedere ca pentru perioada respectiva a contribuit in sistemul public de pensii ?
Va rog un raspuns argumentat pe temei legal.
Am caliatate de reclamant intr-un dosar avand ca obiect obligatia de a face. Parata formuleaza cerere reconventionala. Instanta de fond respinge cererea principala ca nefondata si cererea reconventionala ca netimbrata la valoare. In termenul legal de 30 de zile formulez apel. Pentru ca parata si-a ales sediul procedural la avocat fara sa indice persoana imputernicita cu primirea actelor de procedura potrivit prevederilor art 158 NCPC, instanta de fond comunica sentinta la domiciliul paratei potrivit prevederilor art 155-156 NCPC. Initial parata, multumita de solutia data de instanta de fond in cererea principala, declara apel in cererea reconventionala abia dupa ce primeste apelul declarat de subsemnata in calitate de reclamant, respectiv dupa 41 de zile peste termenul de 30 de zile prevazut de lege invocand ca sentinta nu a fost comunicata la sediul procedural ales desi a recunoscut ca a primit sentinta atacata la domiciliul sau, asa cum rezulta si din procesul verbal intocmit de agentul procedural. In acelasi timp formuleaza si o cerere in completarea dispozitivului sentintei atacate prin care solicita ca instanta sa se pronunte asupra cheltuielilor de judecata din cererea reconventionala. Desi prima instanta respinge cererea reconventionala ca insuficient timbrata, admite cererea in completare dispozitiv desi am invocat exceptia tardivitatii, si aceasta fiind depusa dupa 41 de zile peste termenul legal de 30 de zile. Am atacat cu apel si cererea privind completarea dispozitivului.
In acest moment pe rolul Tribunalului se gasesc trei cereri de apel: cererea de apel declarat de subsemnata in cererea initiala, cererea de apel declarat de parata in cererea reconventionala si cererea de apel declarat tot de subsemnata privind completarea dispozitivului sentintei atacate, in cele doua apeluri invocand exceptia tardivitatii.
La primul termen de judecata la Tribunal, nu s-a pus in discutia partilor, exceptia tardivitatii, mi s-a incuvintat proba testimoniala privind audierea unui martor, proba respinsa de prima instanta pe motiv ca dupa prezentarea martorului pe care m-am obligat sa-l aduc in sala de judecat, nu i-am solicitat sa paraseasca sala pana la audiere, obligatie care-i incumba judecatorului si nu subsemnatei in calitate de reclamanta.
Cum vedeti solutionarea celor trei apeluri ? Se va emite o singura decizie pentru cele trei apeluri sau decizie diferita pentru cererea in completarea dispozitivului. Este posibil ca la termenul urmator, inainte de audierea martorului propus, sa se puna in discutia partilor exceptia tardivitatii in apelul declarat de parata in cererea reconventionala si in cererea privind completarea dispozitivului si apoi judecata sa se continue ? Astept opinii chiar si in privat pe adresa de email marinelagiurgiu@yahoo.com.
Consider ca este o mare discriminare intre persoane fizice si persoane juridice in conditiile in care Constitutia Romaniei spune ca cetatenii sunt egali in fata legii. O persoana juridca care are obiect de activitate comert cu mijloace de transport si inregistreaza aceste mijloace de transport in evidentele contabile ca marfa, este scutita de plata impozitului pe cand o persoana fizica este obligata sa plateasca impozit de la data dobandirii chiar daca acesta nu a fost inmatriculat in Romania decat dupa cativa ani datorita taxei de prima inmatriculare care s-a dovedit a fi nelegala. Ce sanse avem in instata pentru recuperarea acestui impozit calculat retroactiv de la data dobandirii mijlocului de transport si nu de la data inmatricularii. Astept opinia unui specialist.
Conform Codului fiscal, art. 261, alin (5), un mijloc de transport cumparat in strainatate este considerat marfa, pana la prima inmatriculare/inregistrare in Romania. Conform Normelor metodologice, HG 44/2004, art. 118, alin (2) (referitor la art. 264 din Codul fiscal), impozitul pe mijloc de transport se calculeaza cu data de intai a lunii urmatoare dobandirii, care se considera data inscrisa in documentele care atesta dobandirea din statele membre UE, dupa data de 01 ianuarie 2007. De cand se calculeaza impozitul pentru un mijloc de transport achizitionat in Italia in luna august 2007 si inmatriculat in Romania in luna noiembrie 2012, de catre acelasi proprietar care l-a achizionat in strainatate?
avocatnet.ro explicăm legislația
