AnaMariaGadescu a scris:
In acest caz, termenul de prescripţie va incepe sa curga de la ramanerii definitive a solutiei date in cadrul procesului penal, asta daca nu se solutioneazi si latura civila in cadrul acestuia.
Ce latură civilă să se mai soluţioneze într-o plângere împotriva s.u.p.??????
Apoi, în fiscal, termenul de prescripţie este de cinci ani, iar nu de trei, ca în civil. Ce stopaj la sursă constată fiscul?
Nu numai că puteţi, ba este chiar obligatoriu. Se depune o declaraţie la casa de sănătate în care menţionaţi veniturile declarate şi la fisc din arendă. În funcţie de acele venituri, veţi plăti 5,5% anual contribuţie la fondul de sănătate devenind, astfel, asigurat.
"Între renuntarea la drept (titlul articolului) si renuntarea la UN drept" nu este nicio deosebire. Folosind articolul nehotărât "un", legiuitorul a vrut să întărească ideea că nu se referă la un drept anume, ci la oricare.
Apoi, manifestarea de voinţă în cazul renunţării la un drept trebuie exteriorizată în mod expres, iar nu şi tacit.
ªi, încă, nu poţi folosi prezumţia (ca mijloc de probă - cea simplă) pentru a dovedi o renunţare la un drept.
În fine, dacă legea (însăşi legea) prezumă că o anumită manifestare va fi considerată (va fi prezumată) ca fiind o renunţare la un drept, atunci înseamnă că ne aflăm în faşa unei norme juridice derogatorii de la regula generală potrivit căreia renunţarea la un drept nu se prezumă...
În exemplul tăui de mai sus cu moştenirea, comoştenitorul nu va veni cu o prezumţie, ci cu un înscris - mijloc de probă.
Totul pleacă de la faptul că prezumţia nu este decât un mijloc de probă. Acest mijloc de probă nu poate fi folosit pentru dovedirea unei renunţări la un drept.
Art. 641, alin. (1), din noul Cod civil zice că încheierea contractului de arendă nu se putea face decât cu acordul coproprietarilor ce deţin majoritatea cotelor-părţi, Mai mult, potrivit alin. (2) al aceluiaşi articol, dacă această arendă limitează în mod substanţial posibilitatea dvs. de a vă folosi de bun corespunzător cotei pe care o deţineţi din coproprietate (adică, de ex., dacă ceilalţi coproprietari au arendat tot, iar dvs. nu mai puteţi cultiva nici măcar o parte corespunzătoare acestei cote), atunci contractul de arendă nu se putea încheia decât cu acordul dvs. prealabil. În fine, potrivit art. 642, în cazul în care nu aţi consimţit nici măcar tacit la încheierea contractului de arendă, atunci acesta nu este opozabil (adică vă puteţi comporta ca şi cum pentru dvs. nu ar exista). Primul pas ar fi să îl notificaţi pe arendaş să părăsească terenul, apoi, dacă nu încetează, o plângere penală pentru tulburare de posesie. Însă, înainte de toate, vă sfătuiesc să consultaţi un avocat căruia să îi arătaţi toate documentele căci, adeseori, situaţia de fapt şi de drept stă cu totul altfel decât o înţeleg persoanele fără pregătire juridică.
1. Informaţiile oferite de tine sunt prea puţine pentru a determina dacă este sau nu este o condiţie pur potestativă. În primul rând ar trebui să detaliezi condiţiile în care se obligă părţile. Apoi, în fapt, condiţia este pur potestativă atunci când neîndeplinirea ei nu atrage nicio sancţiune pentru cel care trebuia să o îndeplinească. Cum se prezintă situaţia în cazul tău? Dacă neîndeplinirea condiţiei atrage o sancţiune pecuniară, atunci condiţia nu mai este, nicidecum, pur potestativă.
2. Apoi, contractul de depozit este unul real (vezi art. 2103, alin. 2, din noul Cod civil), iar nu unul consensual. Ceea ce ţi se propune spre încheiere nu este un contract, ci, foarte probabil, un antecontract - definitiv cosmetizat în "promisiune de a contracta" în noul Cod civil (vezi art. 1279). Adică prin această promisiune te obligi ca, în termen de zece zile, să închei un contract de depozit, iar, dacă nu îţi îndeplineşti această obligaţie în termen, promisiunea (bilaterală) încetează. Abia depunerea banilor va fi adevărata încheiere a contractului de depozit. Promisiunea încetează şi pentru că, fiind un contract real, instanţa nu poate să pronunţe o hotărâre care să ţină loc de contract. Dacă sunt datorate daune în caz de neîncheiere a contractului în termen, atunci nu mai poate fi vorba despre o condiţie pur potestativă.
3. În fine, nu ar fi exclus ca, în funcţie de cum sunt redactate clauzele actulu ce ţi se propune spre încheiere, acesta să fie chiar o ofertă irevocabilă (vezi art. 1191 din noul Cod civil).
Angajatorul dvs. a fost prost sfatuit in sensul că, daca va transforma in p.f.a., 1) ar putea scapa de o parte din contributiile catre stat si ca 2) poate sa va dea afara mult mai usor. Doar cele de la pct. 2 sunt adevarate, caci, in cee ace priveste cele de la pct. 1, este foarte posibil ca activitatea sa fie reconsiderata de către fisc din independentă în dependentă şi să îi calculeze obligaţii suplimentare în ceea ce priveşte contribuţiile sociale care îl vor duce sigur la insolvenţă (cu excepţia situaţiei în care îşi va aranja controlul în stilul pur românesc). Eu zic că îl puteţi refuza, ameninţându-l, totodată, cât puteţi de elegant şi de voalat că, în cazul în care vă face de petrecanie, îl reclamaţi la fisc că se sustrage de la plata contribuţiilor către stat, iar, dacă îşi aranjează controlul, îl veţi reclama la Garda Financiară, la Ministerul Muncii, la ANAF - mă rog, cât mai multe reclamaţii să fie, căci, oricum, nu poate aranja chiar toate controalele...
Îi rog pe cei care au obţinut anularea unui proces-verbal din motive "specifice" acestuia (lipsa semnăturii olografe, contravenţie continuă, despăgubirea unui prejudiciu inexistent etc.) să facă publice, cumva, aceste hotărâri (aici, în forum, sau în altă parte, cu indicarea linkului, apoi), astfel încât să le putem folosi i noi ca practică judiciară. Le mulţumesc anticipat!
M-am gândit şi eu la această idee, anume că ceea ce primim noi nu este procesul-verbal semnat în formă electronică, ci doar o imprimare posibil îndoielnică a înscrisului în formă electronică, căci acesta - înscrisul în formă electronică - este întocmit pe cu totul alte suporturi decât hârtia, anume suport electronic, optic etc. Altfel spus, CNADNR ar trebui să îmi trimită un CD cu procesul-verbal în formă electronică şi cu semnătură electronică cu tot pentru a putea pretinde că mi l-am comunicat, nu-i aşa?
Sunt "stresat" si eu de aceeasi problema, a ipotecii mobiliare asupra partilor sociale. Evident, este posibilă, dar cum?
Potrivit dispozitiilor art. 2389, lit. d), din NCC, "se pot ipoteca... actiuni si parti sociale...", iar, potrivit dispoziţiilor art. 2390, alin. (2), din NCC, "ipoteca asupra acţiunilor sau părţilor sociale ale unei societăţi comerciale se constituie potrivit regulilor stabilite prin legea specială".
Apreciez eu că "legea specială" este Legea societăţilor comerciale (căci Titlul al VI-lea din Legea nr. 99 / 1999 a fost abrogat odată cu intrarea în vigoare a NCC), dar această Lege - specială - a societăţilor comerciale dispune doar cu privire la acţiuni, iar nu şi cu privire la părţi sociale:
"(1) Constituirea de ipoteci mobiliare asupra acţiunilor se face prin înscris sub semnătură privată, în care se vor arăta cuantumul datoriei, valoarea şi categoria acţiunilor cu care se garantează, iar în cazul acţiunilor la purtător şi nominative emise în formă materială, şi prin menţionarea ipotecii pe titlu, semnată de creditor şi debitorul acţionar sau de mandatarii acestora.
(2) Ipoteca se înregistrează în registrul acţionarilor ţinut de consiliul de administraţie, respectiv de directorat, sau, după caz, de societatea independentă care ţine registrul acţionarilor. Creditorului în favoarea căruia s-a constituit ipoteca mobiliară asupra acţiunilor i se eliberează o dovadă a înregistrării acesteia.
(3) Ipoteca devine opozabilă terţilor şi dobândeşte rangul în ordinea de preferinţă a creditorilor de la data înregistrării în Arhiva Electronică de Garanţii Reale Mobiliare."
Aceste dispoziţii - privind ipoteca acţiunilor - nu s epot aplica prin analogie şi părţilor sociale - zic eu - pentru că:
Teza intai din alin. (1) este, oricum, si in dreptul comun - NCC - si nu aduce nimic nou sub soare; teza a doua este imposibil de aplicat partilor sociale.
Alin. (2) este imposibil de aplicat partilor sociale.
Alin. (3) se regaseste si in dreptul comun - NCC -, deci nici acesta nu aduce nimic nou sub soare.
Deci nimic "special" pentru actiuni in legea speciala care, prin analogie, sa fie aplicabil si partilor sociale.
În consecinţă, care este norma speciala care reglementeaza ipoteca partilor sociale, la care se refera art. 2390, alin. (2), din NCC???
Or, a uitat legiuitorul s-o scrie?
R. a scris:
Inafara de emblema, am avut situatia vanzarii unei anumite autorizatii, strict specifica activitatii desfasurate de comerciant. Cum aceasta autorizatie comerciantul nu o avea inregistrata in Reg. com ca element distinct al fondului de comert, pentru a o vinde a trebuit mai intai sa o inregistram.
Cum ai inregistrat autorizatia in registrul comertului? Ca parte a fondului de comert? Ce fel de cerere ai introdus? In afara de firma, emblema, cum poti inregistra in registrul comertului alte componente ale fondului de comert?
avocatnet.ro explicăm legislația
