Mulțumesc pentru răspuns. Vă doresc o zi bună.
Bună ziua. După ce împreună cu fratele meu am început pe cale administrativă o partajare a casei părintești, prin edificarea unui perete despărțitor, acesta, datorită unor disensiuni a renunțat la această cale deschizând acțiune de partaj judiciar. Conform înțelegerii dintre noi, pe cale administrativă urma să facem un zid despărțitor permanent care să delimiteze cele două unități locative. Zidul nu a fost făcut, însă pentru intimitatea fiecăruia, eu pe amplasamentul stabilit am edificat un perete demontabil provizoriu pe structură metalică și plăci din OSB. În această situație, întrebarea mea este: Este admisibilă acțiunea de partaj judiciar deschisă de fratele meu din moment ce în fapt cele două unități locative NU au o delimitare permanentă printr-un zid permanent nedemontabil cu fundație și perete din cărămidă, și-n ce condiții? Cum credeți că va dispune instanța?
Vă mulțumesc.
Bună ziua. OCPI este obligat sa-mi comunice documentele pe baza cărora a intabulat terenul meu pe numele altei persoane?
Bună ziua, Sunt întimat într-un proces de contestare a executării silite în apel, apel formulat de către contestatară. Eu am formulat apel incident. După depunerea întâmpinării și a apelului incident, instanța a formulat rezoluție. Aceasta este rezoluția: ”In baza art. 474 C.pr.civ. constatând că s-a depus întâmpinare și apel incident dispun
comunicarea acestora către apelanta inițială cu menţiunea de a depune răspuns la întâmpinare
în termen de cel mult 10 zile de la comunicare în condiţiile alin. 4 din acelaşi articol,
răspunsul la întâmpinare urmând a fi luat la cunoştinţă de către intimaţi din dosarul cauzei și
cu mețiunea de a depune întâmpinare la apelul incident în termen de cel mult 10 zile de la
comunicarea acestuia”. Poate mă ajutați să înțeleg ce a vrut să spună în legătură cu alin. 4 din același articol și ultima parte. Vă mulțumesc.
Bună seara,
Avem un deces în familia extinsă și dorim deplasarea între două localități din același județ . Este justificată deplasarea din punct de vedere legal, pentru că Ordonanțele militare nu tratează subiectul punctual?
Mulțumesc.
Bună dimineața,
Deoarece Comisia locală de fond funciar a tergiversat punerea în posesie, noi în baza unei hotărâri judecătorești, prin avocat, am început procedura executării silite. Executarea silită a fost fără rezultat, în sensul că, în perioada celor 10 zile stabilite de executor, comisia nu a făcut nimic.
Prin avocat, comisia a contestat executarea, solicitând anularea acesteia, pe motiv de nelegalitate și pentru faptul că, comisia a început întocmirea documentației de punere în posesie înaintea datei când a fost executată, solicitând întoarcerea tuturor cheltuielilor de executare.
Întrebare:
De ce contestația este îndreptată doar împotriva noastră și nu este îndreptată și împotriva executorului și avocatului dat fiind nelegalitatea invocată prin contestație ?
De ce executorul și avocatul nu sunt parte în proces, deoarece ei sunt cei care au încasat taxele și onorariile revendicate prin contestație ?.
Mulțumesc.
Cu regret, văd că nu sunt persoane avizate care să tranșeze problema. Probabil, trebuia să caut altă sursă de informare, deși în bara portocalie, deasupra paginii, scrie, ”Explicăm legislația”.
Cu certitudine, sunteți mai avizat decât mine, dar haideți să privim problema din sens invers, adică: În primul rând, nu am afirmat că punerea în posesie pa baza registrelor este ilegală. Deși punerea în posesie pe baza registrelor agricole este legală, totuși, s-a produs o pagubă. Dovada este diferența dintre suprafața înscrisă în cărțile funciare și cea pusă în posesie pe baza registrelor. Registrele sunt evidențe declarative inexacte, pe când C.F.-urile sunt documente care au ca scop transmiterea sau constituirea de drepturi reale imobiliare ori, după caz, al opozabilităţii fata de terţi a acestor înscrieri.
Cu alte cuvinte, autoritățile statului conform legii 18/1991, pentru reconstituire, puteau folosi C.F.-urile și nu existau discuții, dar au preferat să folosească registrele pentru a obţine pentru sine sau pentru altul un folos patrimonial injust .
Concluzie:
În această relație sunt două părți: Cetățeanul și autoritățile.
1. Cetățeanului, i s-a produs o pagubă. Această pagubă se găsește în patrimoniul autorității.
2. Clar, autoritatea statului a obținut un folos material injust în detrimentul persoanei.
Desigur, prin enunțul art. 244 n.c.p, se subânțelege faptul că acesta se aplică persoanei, pentru că nu poți aplica pedeapsa cu închisoarea unei autorități. Dar FAPTA acestei autorități, tot ÎNȘELĂCIUNE se numește, deși punerea în posesie după registre este legală. Pentru că, după cum am mai spus autoritatea putea folosii C.F.-urile pentru punerea în posesie, operațiune lafel de legală, care nu ar fi generat paguba pe de-o parte și folosul patrimonial injust de celaltă parte. Însă ei au preferat varianta înșelăciunii, iar scopul iterat chiar în legea 18 este ca diferența neretrocedată să rămânână la dispoziția comisiei, pentru ca mai apoi acestea să fie închiriate, concesionate, atribuite sau chiar vândute altor persoane.
În codul penal nu există prevedere privind înșelăciunea care să se refere la autorități. Probabil că legiuitorul nu s-a gândit că ar fi posibi să se întâmple. Dar faptele demonstrează contrariul.
În realitate așa cum am mai afirmat, Legea fondului funciar nu este o lege de reconstituire a dreptului de proprietate ci, este o lege de EXPROPRIERE PRIN ÎNȘELĂCIUNE.
Înțeleg că, nu sunt persoane avizate care să formuleze opinii, sau cele afirmate, respectiv, Legea fondului funciar nr. 18/1991 nu este o lege de reconstituire a dreptului de proprietate, ci una de EXPROPRIERE PRIN ÎNȘELĂCIUNE sunt adevărate.
avocatnet.ro explicăm legislația
